Ce vaccinuri se administrează până la 14 ani. Riscurile puțin știute ale unor îmbolnăviri prevenibile
0La 50 ani de la implementarea Planului Extins de Vaccinare, în unele părți din Europa se constată o reapariție bruscă a bolilor prevenibile prin vaccinare. Propaganda anti-vaccin a dus la scăderea acoperirii vaccinale.
Epidemia de rujeolă, care mărește cu fiecare zi numărul persoanelor afectate, iar asta după o perioadă de „adormire” între anii 2020 și 2022, când am circulat mai puțin și am fost protejați de mască, este doar încercarea prin care trecem în prezent.
Se poate ajunge însă în aceeași situație epidemică și în cazul altor boli pentru care există vaccinuri, se fac de zeci de ani, au salvat milioane de vieți, dar astăzi sunt puse inexplicabil sub semnul întrebării.
În 2024 se împlinesc 50 de ani de la Programul Extins de Vaccinare (PEV), programul de imunizare de rutină care a salvat și a îmbunătățit nenumărate vieți.
„În prezent vaccinările recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul PEV sunt vaccinarea împotriva: tuberculozei, tetanosului, difteriei, tusei convulsive, hepatitei B, infecțiilor cu Haemophilus influenzae tip B, infecțiilor pneumococice invazive, rujeolei și rubeolei, infecțiilor rotavirale, infecțiilor cu HPV și împotriva COVID-19. Există și vaccinuri recomandate în anumite situații, de exemplu împotriva febrei galbene, meningitei meningococice, encefalitei japoneze, holerei”, se menționează în analiza de situație realizată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și publicată pe site-ul Direcției de Sănătate Publică Olt cu ocazia Lunii Naționale de Informare despre Vaccinare.
14,3 milioane de copii cu doză-zero în 2022
Programul extins de vaccinare a fost înființat în 1974 și viza șase boli. Recomandările actuale privind vaccinarea includ un program de 10 antigene pentru toate țările, cu antigene suplimentare pentru anumite regiuni și pentru unele populații cu risc ridicat, conform INSP.
S-a dovedit în timp că vaccinarea reprezintă cel mai valoros instrument de acțiune pentru menținerea sănătății globale, contribuind la eradicarea variolei și la limitarea răspândirii poliomielitei, difteriei și rujeolei.
„Datorită eforturilor de vaccinare din întreaga lume, copiii sunt capabili să meargă, să se joace, să danseze și să învețe. Copiii vaccinați se descurcă mai bine la școală, cu beneficii economice care se răspândesc în comunitățile lor. Astăzi, vaccinurile sunt estimate a fi unul dintre cele mai rentabile mijloace de promovare a bunăstării globale. Acţionează ca un scut protector, menţinând în siguranţă familiile şi comunităţile. În pofida acestor beneficii de lungă durată, absorbția vaccinurilor este scăzută”, constată specialiștii INSP.
Pandemia a scăzut acoperirea vaccinală
În prezent există un grad de acoperire de 85%, o cifră departe de optim (de peste 95%), dar care face din vaccinare cea mai eficientă metodă de intervenție comparativ cu alte intervenții de sănătate publică.
Acoperirea vaccinală este în schimb inegală și vorbim astfel de teritorii întregi supuse unor riscuri reale de reapariție a unor boli ținute, zeci de ani, sub control.
Un moment de cotitură în privința vaccinării a fost cel pandemic, specialiștii făcând în prezent eforturi să se recupereze decalajul înregistrat în perioada 2020-2022, atunci când s-a vaccinat mai puțin din cauza restricțiilor, pentru ca la finalul perioadei să scadă încrederea în vaccinare.
Conform analizei INSP, numărul copiilor cu doză zero (fără nicio doză de vaccin) a scăzut de la 18,1 milioane în 2021 la 14,3 milioane în 2022, aproape de nivelul pre-pandemic.
Acoperirea cu a treia doză de vaccin care protejează împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive (DTP3) a revenit, de la 81% în 2021, la 84% în 2022, iar proporția copiilor care au primit o primă doză de vaccin împotriva rujeolei a crescut de la 81% în 2021 la 83% în 2022, însă rămâne sub nivelul de 86% din 2019.
„În cursul anului 2022, aproximativ 84% dintre sugarii din întreaga lume (110 milioane) au primit 3 doze de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP3), protejându-i împotriva bolilor infecțioase care pot provoca boli grave și dizabilități sau pot fi fatale. Aceste cifre globale ascund însă o diferență semnificativă între țări în funcție de nivelul economic, țările cu venituri mici rămânând în urmă”, conform analizei INSP.
Boli prevenibile prin vaccinare și riscurile nevaccinării
În România, prima doză de vaccin (vaccinul hepatitic B) este administrată, conform calendarului național de vaccinare, chiar în prima zi de viață. Un al doilea vaccin se administrează tot în maternitate (BCG) în primele 2-7 zile de viață. Urmează alte doze de vaccin la 2 luni, 4 luni, 11 luni, 12 luni, 5 ani, 6 ani și 14 ani. (VEZI FOTO)
Fiecare are o importanță deosebită, prevenind îmbolnăviri grave, anumite vaccinuri determinând organismul să producă anticorpi pentru a se apăra împotriva mai multor boli.
Iată care sunt bolile pentru care se administrează vaccin potrivit Calendarului național de vaccinare, conform INSP:
Rujeola - o boală foarte contagioasă, cauzată de un virus, care se manifestă cu febră și erupții cutanate și poate duce la orbire, encefalită sau deces. Până la sfârșitul anului 2022, 83% dintre copii au primit o doză de vaccin împotriva rujeolei până la vârsta de 2 ani, iar 188 de state membre au inclus o a doua doză ca parte a imunizării de rutină. 74% dintre copii au primit două doze de vaccin împotriva rujeolei, conform programelor naționale de imunizare.
Virusul urlian - un virus foarte contagios care provoacă mărirea dureroasă a glandelor parotide (partea laterală a feței de sub urechi), febră, cefalee și dureri musculare. Poate duce la meningită virală. Vaccinarea împotriva oreionului a fost introdus la nivel național în 123 de state membre până la sfârșitul anului 2022.
Rubeola - o boală virală care este de obicei ușoară la copii, dar infecția în timpul sarcinii poate provoca moartea fătului sau sindromul rubeolic congenital, care poate duce la defecte ale creierului, inimii, ochilor și urechilor. Vaccinarea împotriva rubeolei a fost introdusă la nivel național în 174 de state membre până la sfârșitul anului 2022, iar acoperirea globală a fost estimată la 68%.
Tetanosul - cauzat de o bacterie care crește în absența oxigenului. Plăgile mușcate, contaminate cu nisip, bălegar, pământ de stradă, plăgile cordonului ombilical au potențial tetanigen. Sporii de C. tetani sunt prezenți în mediul înconjurător, indiferent de locația geografică. Tetanosul matern și neonatal persistă ca probleme de sănătate publică în 12 țări, în principal în Africa și Asia.
Poliomielita - o boală virală extrem de infecțioasă care poate provoca paralizii ireversibile. În anul 2022, 84% dintre sugarii din întreaga lume au primit 3 doze de vaccin poliomielitic. În 2022, 84% dintre sugarii din țările care încă utilizează vaccin poliomielitic oral (VPO) fuseseră vaccinați cu o doză. Vizată pentru eradicarea globală, poliomielita a fost eliminată în majoritatea statelor lumii, cu excepția Afganistanului și Pakistanului. Până când transmiterea poliovirusului este întreruptă în aceste țări, toate țările rămân expuse riscului de a importa poliomielita, în special țările cu acoperiri vaccinale joase, cu deficiențe în ceea ce privește serviciile de sănătate și care au relații economice cu țările endemice.
Febra galbenă - o boală hemoragică virală acută, transmisă prin înțepătura țânțarilor infectați. Începând cu 2022, vaccinul împotriva febrei galbene a fost introdus în programele de imunizare de rutină a sugarilor în 37 din cele 40 de țări și teritorii cu risc de febră galbenă în Africa și America. În aceste 40 de țări și teritorii, acoperirea este estimată la 45%.