Ce substanţe dăunătoare conţine fumul de ţigară

O singură ţigară aduce în corpul fumătorului, dar şi în organismul persoanelor din jur aproximativ 4.000 de chimicale. De-a lungul timpului s-au descoperit în ţigări peste 50 de chimicale care modifică ADN-ul celular şi care duc la apariţia cancerului.

În România, o persoană din patru fumează zilnic, atrag atenţia specialiştii, cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, marcată astăzi, 31 mai. Dacă luăm în considerare şi persoanele care inhalează, fără voia lor, fumul de ţigară, adică pe cele care fumează pasiv, putem estima că toată populaţia României fumează, măcar ocazional. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât fumul de ţigară, indiferent că este inhalat direct din ţigară sau „la mâna a doua", conţine câteva mii de substanţe, dintre care câteva sute sunt toxice, iar în jur de 50 au potenţial cancerigen.

Substanţa de bază din compoziţia ţigărilor este nicotina, nocivă prin faptul că este responsabilă de apariţia dependenţei. Ea se absoarbe în sângele fumătorului şi afectează activitatea creierului în aproximativ 10 secunde de la inhalarea primului fum, prin stimularea producţiei de neurotransmiţători care creează starea de bine. Creierul ajunge să se obişnuiască cu această stare de bine, iar în lipsa nicotinei, organismul intră în sevraj.

Acesta este motivul pentru care un pas important în renunţarea la fumat este administrarea tratamentelor cu nicotină, care atenuează din simptomele sevrajului. „Persoanele care vor să renunţe la fumat trebuie să se asigure că şi le administrează corect, conform prescripţiei medicale, şi că respectă durata tratamentului. În caz contrar, aceste medicamente nu au efectul scontat", atrage atenţia medicul pneumolog Magda Ciobanu, expert al Ministerului Sănătăţii Publice pentru controlul tutunului.

Capătul aprins, toxic

În timp ce nicotina afectează mai mult persoana care fumează decât pe cele din jur, substanţele toxice şi cele cancerigene sunt nocive în egală măsură şi pentru fumătorul activ, şi pentru cel pasiv. Capătul aprins al ţigării degajă cantităţi mai mari de chimicale, cum sunt monoxidul de carbon şi benzenul. Gudronul este una dintre cele mai nocive componente ale ţigărilor, fiindcă afectează activitatea aparatului respirator.

Atunci când fumul de ţigară este inhalat, gudronul se „lipeşte" de cilii de pe pereţii plămânilor. Aceştia sunt perişori foarte fini, care au rolul de a împiedica pătrunderea în plămâni a substanţelor toxice şi a agenţilor patogeni. Astfel, celelalte chimicale din ţigări, cu efect cancerigen, ajung mai uşor în aparatul respirator.

Mai mult monoxid de carbon decât maşinile

Potrivit specialiştilor, fumul de ţigară conţine monoxid de carbon în proporţie de aproximativ 3,2% , în timp ce fumul emanat de ţevile de eşapament ale maşinilor are în compoziţie doar 1,5% monoxid de carbon. Acest gaz este extrem de periculos, pentru că privează organismul de oxigen. Explicaţia este că moleculele de monoxid de carbon se „ataşează" de hemoglobină (asigură transportul gazelor în organism) de 203 ori mai rapid decât moleculele de oxigen. Principalele consecinţe sunt îngustarea vaselor sangvine şi apariţia cheagurilor de sânge.  În timp, inhalarea constantă a monoxidului de carbon duce la instalarea bolilor cardiovasculare.

Aditivii ne păcălesc

Mentolul din ţigări este un aditiv chimic nociv mai ales prin faptul că ascunde unele simptome neplăcute date de fumat.  Prin urmare, ţigările devin şi mai atrăgătoare, în special pentru femei. „Atunci când fumăm, la nivelul aparatului respirator se secretă un nivel crescut de mucus, cu rolul de a «mătura» substanţele iritante. În plus, bronhiile încep să se îngusteze uşor, pentru a împiedica pătrunderea chimicalelor toxice. Mentolul maschează aceste manifestări care, altfel, îl pune pe gânduri pe cel care fumează ţigări normale", explică medicul Magda Ciobanu.

Testări gratuite

Pentru a marca Ziua Mondială fără Tutun, astăzi, în intervalul orar 13.00-16.00, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, o echipă de studenţi la medicină au efectuat gratuit măsurători pentru depistarea vârstei plămânilor şi a gradului de intoxicaţie cu monoxid de carbon.