Ce boli grave poate ascunde banalul sughiț. Cum poate fi oprit și când e cazul să ne alarmăm
0Deși sughițul vi se poate părea un lucru banal, uneori ascunde boli grave. Oamenii sunt sfătuiți să meargă la medic atunci când episoadele durează mai mult de câteva ore.
Specialiștii de la Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Victor Babeș explică pe înțelesul tututor ce trebuie să facem într-o astfel de situație, când e cazul să ne alarmăm și să cerem ajutor de specialitate, dar și care este mecanismul de producere al acestuia.
Sughițul constă într-o inspirație bruscă oprită ulterior subit, ce se repeta cu frecvență variata, putând avea intensități diferite.
Mecanismul de producere a sughițului este reprezentat de contracția spastică și repetitivă a diafragmului, mușchiul care marcheaza granița dintre cavitatea toracică și cea abdominală, sși care are un rol important în procesul de respirație, provocând inspirația spontană. Spasmul muscular care stă la baza sughițului determină patrunderea rapidă a aerului în plămâni, aceasta fiind ulterior oprită brusc prin închiderea epiglotei cu vibrația corzilor vocale sub acâiunea curentului de aer prin orificiul glotic întredeschis, rezultând astfel sunetul specific, explică un pneumolog.
Ca intensitate, sughitul este uneori de-abia perceptibil, alteori poate fi însoțit de tulburări respiratorii, tulburări de înghițit, regurgitații, cianoză, insomnii, neliniște.
Ce îl poate declanșa
De asemenea, este important ca pacientul să facă diferența între sughițul benign și sughițul cronic.
Episoadele scurte de sughiț apar foarte frecvent, durează de obicei câteva minute și nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Acestea se rezolvă de la sine, fără a impune administrarea unui tratament de specialitate. Sughițul obișnuit poate apărea în diverse situații :
distensia gastrică determinată de ingestia unor cantități crescute de mâncare sau alcool, aerofagia (ingestia de aer), ingestia de alimente picante, băuturi carbogazoase
modificarea bruscă a temperaturii ambientale, modificarea temperaturii din stomac (prin consumul unor produse excesiv de calde sau reci), excesul de alcool sau tutun, accesul de tuse sau de plâns, stresul extrem, stările anxioase pot declanșa și ele un episod de sughiț
Există însă și situații cu episoade prelungite de sughiț ce depășesc 48 de ore, în acest caz fiind vorba de un sughiț persistent sau sughit cu durata de peste o lună, fără răspuns la tratament – sughiț refractar. Aceste forme sunt rar întâlnite și pot indica prezența unor afecțiuni medicale cronice sau chiar grave, care trebuie atent investigate, printre care astm, bronșită, tumori, un diabet zaharat dezechilibrat, insuficiență hepatică gravă, alcoolism acut etc.
Sughitul cronic poate fi însoțit de scădere în greutate, tulburări de somn, dificultăți în respirație, durere abdominală, vărsături, febră sau tuse cu sânge. Pacientul trebuie să se adreseze de urgență medicului pentru a fi investigat și tratat corespunzător.
Cum se tratează
Majoritatea episoadelor de sughiț provocate de o cauza banală cedează spontan.
Pentru momentele neplăcute, incomode și jenante se pot încerca metode empirice ce se adresează în special nervilor frenici și vagi, apoi sistemului nervos în încercarea de a scurtcircuita reflexul de sughiț :
De exemplu: aspirație brutală de aer, oprirea prelungită a respirației după o inspirație forțată, cu blocarea diafragmului, eventual cu urechile și nările astupate, respirații profunde, repetate în serie, puțin oțet sau zahăr pe limbă, gargara cu apă de la gheață sau cu băutură fierbinte.
Excitația nazală sau faringiană cu o pană sau hârtie pentru a provoca strănut sau compresia abdominală direct sau prin flexia genunchilor pe abdomen, aplicări de comprese reci sau calde pe abdomen, sunt alte câteva metode care pot opri sughițul.
Dacă însă sughițul persistă sau tinde să se cronicizeze, denotând astfel o cauză permanentă mai mult sau mai puțin gravă, atunci prezentarea la medic devine mai mult decât necesară.