Ce-a adus 2025 sistemului de Sănătate: reforme anunțate, investiții întârziate și scandaluri grave
0Autoritățile au vorbit constant, în 2025, despre reforme, modernizare și digitalizare în sistemul de sănătate, însă realitatea din spitale, fie ele publice sau private, a scos la iveală vulnerabilități structurale persistente. Câteva scandaluri au venit să zguduie încrederea și așa redusă a pacienților într-un sistem a cărui reformare se anunță de atâtea mandate. Faptul că nu mai ascundem gunoiul sub preș, ci vorbim despre probleme este un semn că am ajuns într-un punct din care doar acțiunea ne salvează.
Guvernul a anunțat menținerea Sănătății ca domeniu prioritar, însă medicii și organizațiile de pacienți au atras atenția că vorbele nu țin loc de finanțare și că alocările nu acoperă creșterea costurilor la medicamente, investigații și tratamentele inovative. La începutul lunii februarie pacienții așteptau o listă de medicamente care ar fi trebuit să fie adoptată, însă ea a venit aproape în prag de iarnă. Au continuat și nemulțumirile legate de blocajele din platforma informatică a CNAS, care a funcționat cu sincope repetate tot anul. Autoritățile au promis implementarea accelerată a PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate), care va aduce digitalizarea masivă a serviciilor medicale, precum prescripții și trimiteri electronice, raportare integrată, acces la date și fluxuri administrative digitalizate etc.
Restructurarea asigurărilor
Primăvara a adus în prim-plan și problemele de acces la servicii medicale și calitatea actului medical. În același timp, Ministerul Sănătății a anunțat extinderea unor programe de screening și intenția de a accelera prevenția, în special pentru bolile oncologice și cardiovasculare, un semnal pozitiv într-un sistem concentrat tradițional pe tratament, nu pe prevenție.
În toamnă, autoritățile au anunțat măsuri de creștere a transparenței spitalelor, prin publicarea unor indicatori de performanță și activitate, pasul fiind salutat de societatea civilă, dar aplicat neuniform. Au revenit în schimb și discuțiile pe tema resurselor umane. Medicii au reclamat suprasolicitarea, deficitul de personal și lipsa unor stimulente reale pentru a rămâne în sistemul public, iar medicina de familie a semnalat riscul colapsului în mediul rural, în lipsa unor politici coerente de atragere a tinerilor medici. De la 1 august, mai multe categorii de pacienți s-au trezit neasigurați, fiind eliminată noțiunea de co-asigurat, oamenii fiind obligați să plătească pentru a beneficia în continuare de servicii.
Toamna a venit cu două tragedii produse în două unități private: decesul unei tinere mame care a ales să-și nască băiețelul într-un spital privat din Constanța (au apărut complicații grave, femeia a fost transferată la spitalul de stat, însă la scurt timp a murit); o fetiță de 2 ani a murit în urma anesteziei, într-o clinică privată de stomatologie din București. Cazurile au repus în discuție probleme vechi legate de siguranța pacientului în mediul privat și de controalele statului asupra unităților private. Ministerul Sănătății a reacționat anunțând controale tematice în unitățile private și verificarea protocoalelor de urgență. S-au pornit discuții despre întărirea mecanismelor de acreditare, societatea civilă criticând însă caracterul tardiv al reacțiilor.
Cele 24 de spitale finanțate prin PNRR care au rămas opt
Investițiile în infrastructură au continuat în 2025, însă autoritățile au ajustat planurile inițiale. Dacă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-a anunțat inițial finanțarea modernizării sau chiar a construirii de la zero a 24 spitale/corpuri de spital, toamna lui 2025 ne-a adus cu picioarele pe pământ, rămânând în listă doar opt: Spitalul de Urgență Cluj, Spitalul de Urgență Craiova, Spitalul de Urgență Bistrița, Spitalul „Agripa Ionescu“ de la Balotești, Spitalul Sibiu; Spitalul „Zerlendi“ din București, Spitalul de Inimă de la Târgu Mureș, Spitalul „Sf. Apostol Andrei“ Constanța. Ministerul Sănătății a raportat în schimb progrese punctuale: modernizări de secții, extinderi de echipamente și extinderea unor servicii de telemedicină, mai ales în zonele izolate.
După luni de așteptare și de critici venite de la organizațiile de pacienți, a fost aprobată și lista medicamentelor, care nu rezolvă problema accesului limitat la tratamentele inovatoare, dar este un pas în plus. În contrapondere, autoritățile au anunțat actualizări ale listelor de medicamente compensate și promisiuni de simplificare a procedurilor administrative. Financiar, situația rămâne complicată, nevoia de bani pe final de an fiind de aproximativ 11 miliarde lei pentru ca CNAS să poată plăti datoriile către farmacii, spitale și concediile medicale suportate de către angajatori. În contextul în care tarifele plătite spitalelor sunt considerate subdimensionate relativ la costurile efective ale serviciilor medicale, criza financiară, în lipsa altor măsuri care să vizeze echilibrarea mecanismelor de finanțare, se poate adânci.
Prevenția, un subiect ignorat
„A fost un an foarte, foarte încărcat“, a apreciat pentru „Weekend Adevărul“ Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).
Accesul pacienților la tratament, una dintre temele arzătoare, a cunoscut provocări mari, lista moleculelor noi fiind amânată până în toamnă. „Negativ este că nu s-a întâmplat la începutul anului pentru a avea un acces mai rapid la acele molecule. Sperăm ca de acum încolo lucrurile să se îmbunătățească, în sensul să știm cu toții, mai ales pacienții, că în fiecare an această listă va fi updatată și modificată cu noi molecule pentru a crește accesul pacienților la tratament. Noi susținem lucrul acesta și credem că autoritățile ar trebui să dea o mai mare importanță accesului la tratament, pentru că tratamentul adecvat la un pacient diagnosticat va scădea cu siguranță cheltuielile“, a explicat Gănescu.
Discuția despre eficientizare – care în 2025 a fost un laitmotiv pentru toate domeniile – ar trebui să se poarte în sănătate pornind de la necesitatea ca pacienții să fie diagnosticați cât mai repede prin programe de screening, să fie instituit tratamentul rapid și să se economisească banii care altfel ajung să fie cheltuiți pentru pacienții care ajung la spital în stare gravă, crescând cheltuielile și aglomerând unitățile sanitare. „Cu siguranță, banii pe care nu îi investim acum îi vom plăti într-o lună, în jumătate de an, într-un an cu pacienți care vor trebui să beneficieze de mai multe servicii medicale sau investigații“, atrage atenția Radu Gănescu.
Cu sau fără programe de prevenție foarte bine puse la punct, sistemul nu poate suporta serviciile pe care, cel puțin teoretic, s-a angajat să le ofere unor categorii vaste de pacienți. „Nu poți să tratezi 15 milioane și să contribuie la buget doar 5 milioane. Ori cineva trebuie să plătească pentru celelalte persoane, ori statul trebuie să le asigure sub o formă sau alta. În ultimii 15 ani, statul a dat facilități la diverse categorii, dar acele facilități nu au fost constituite și fizic, cu finanțare în bugetul de stat. Statul a dat foarte puțin la bugetul Sănătății“, atrage atenția Gănescu.
Finanțarea serviciilor medicale ar trebui să vină la pachet cu un control strict al calității serviciilor oferite. „Trebuie să verifice dacă ceea ce plătește este ok, este bine pentru pacient, este cost-eficient, lucruri care până la acum nu s-au întâmplat“, a precizat Gănescu. De asemenea, este momentul pentru o discuție privind standardizarea protocoalelor și interoperabilitatea bazelor de date, iar pentru ultimul aspect schimbarea sistemului informatic al CNAS, care este în derulare, ar putea fi soluția.