Când este recomandată evaluarea computer tomograf în cazul pacienţilor vindecaţi de COVID-19

Dr. Ofelia Niţă, medic primar Radiologie şi Imagistică medicală în cadrul MedLife, explică de ce şi când este necesară evaluarea cu ajutorul computer tomografului în cazul pacienţilor vindecaţi de COVID-19.

Persoanele care au trecut prin infecţia COVID-19 şi au avut afectare pulmonară, mai ales dacă a fost una medie sau severă, cer ajutorul medicilor pneumologi. Cei mai mulţi dintre ei dezvoltă un grad de insuficienţă respiratorie şi au nevoie de monitorizare şi tratament.

Scanările CT sunt folosite pentru monitorizarea post-COVID-19

Efectele virusului asupra celor care l-au contractat pot fi similare celor apărute în cazul unei pneumonii virale obişnuite. Dar, spun specialiştii, pot ajunge până la fibroză. Sunt cazuri în care pacientului îi este imposibil să respire fără ajutorul aparatelor. Chiar dacă în acest moment nu avem un program naţional în care să fie incluşi toţi pacienţii care au acest tip de sechele, monitorizarea imagistică a celor care au trecut prin boală este vitală. Medicii radiologi spun că pot vedea infecţia cu noul coronavirus în plămâni încă din primele zile, chiar şi în cazul celor care nu au simptome. Scanările CT sunt folosite pe scară largă în lume pentru depistarea cazurilor de COVID-19, dar şi pentru monitorizarea pacienţilor vindecaţi.

Dr. Ofelia Niţă, medic primar Radiologie şi Imagistică medicală în cadrul MedLife, lămureşte cărui tip de pacient îi este necesară evaluarea cu ajutorul computer tomografului: “În acord cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ale Comunităţii Radiologice Internaţionale şi Declaraţiei de consens a Societăţii Fleischner, imagistica toracică este indicată în cazul:

• pacienţilor confirmaţi COVID-19 cu simptome respiratorii moderate până la severe;
• pacienţilor confirmaţi COVID-19 cu simptome uşoare la care statusul respirator se agravează sau în cazul pacienţilor paucisimptomatici, dar cu factori de risc, comorbidităţi şi potenţial de agravare a bolii;
• pacienţilor confirmaţi COVID-19 cu simptome uşoare şi medii, în corelaţie cu examenul clinic şi teste de laborator;
• persoanelor cu simptome respiratorii şi context epidemiologic, dar test RT-PCR negativ/ indisponibil şi pacienţilor cu disfuncţie respiratorie reziduală/ hipoxemie în faza de convalescenţă a bolii.  

Nu se recomandă imagistica toracică la contacţii asimptomatici cu pacient COVID-19 pozitiv.”

Cum pot fi afectaţi plămânii dacă nu sunt depistate şi tratate sechelele?

Dacă se instalează fribroza pulmonară şi dacă nu este tratată, aceasta devine permanentă şi poate duce la dificultăţi de respiraţie cu hipoxemie. Pacienţii ar putea avea nevoie de oxigenoterapie pe termen lung. Din păcate, medicii au observat că fibroza pulmonară post COVID-19 este tot mai des întâlnită. Dr. Maria Dede, medic primar pneumologie, spune că la nivel internaţional sunt studii care evaluează funcţia pulmonară şi caracteristicile fiziologice la pacienţii supravieţuitori COVID-19. O cercetare realizată în China arată că 71% dintre pacienţii monitorizaţi aveau fibroză pulmonară interstiţială, la 3 luni de la vindecare. Medicul atrage atenţia că este nevoie ca pacienţii care dezvoltă fibroză să fie monitorizaţi la 3, 6, 9 şi 12 luni. Este foarte important examenul computer tomograf, pe lângă testul de mers 6 minute, testele de analiză şi testele prin care se arată dacă pacienţii au dezvoltat anticorpi sau nu. Totodată, Dr. Dede afirmă că au fost cazuri publicate în literatura de specialitate care au dezvoltat fibroză în câteva săptămâni, maxim o lună, de la vindecare. De altfel, specialiştii atrag atenţia că monitorizarea imagistică a pacienţilor după externare duce la evitarea complicaţiilor. Şi cele mai grave sunt fibroza şi boala vasculară pulmonară.

“Pacientul este posibil să nu fi avut boală vasculară pulmonară pe perioada internării, dar trebuie să ne gândim la ea şi după externare, dacă pacientul devine dispneic, hipoxemic. În plus, trebuie să gestionăm nevoile acute ale pacienţilor - respiraţie, necesarul de oxigen, reabilitarea respiratorie, îngrijirea paliativă şi nevoile psihosociale”, a spus dr. Maria Dede, medic primar pneumologie în cadrul MedLife.

Cercetătorii au analizat, în cadrul unui studiu[1], imaginile CT pulmonare a 919 pacienţi. Astfel, au observat că cei mai afectaţi sunt lobii inferiori ai plămânilor în urma unei infecţii puternice cu virusul SARS-CoV-2. Pe imagini se văd pete opace care indică inflamaţie, care ar putea face dificilă respiraţia în timpul exerciţiilor susţinute. Din fericire, spun specialiştii, problemele vizibile se reduc în mod normal după două săptămâni. Cu toate astea un studiu austriac[2] arată că deşi leziunile pulmonare se diminuează în timp, multe dintre acestea nu dispar, 88% dintre pacienţii înrolaţi în studiu având leziuni vizibile şi la 6 săptămâni după externarea din spital. După 12 săptămâni, acest număr încă era 56%.

MedLife vine în sprijinul pacienţilor care au trecut prin infecţia cu virusul SARS-CoV-2 cu pachete special create pentru monitorizarea eventualelor repercusiuni ale bolii. Pentru detalii şi programări: www.medlife.ro/imagistica/ct-monitorizare. 

***

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.

De 26 de ani suntem alături de tine şi nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupţi prin ştiinţă şi cunoaştere.

De la începuturile civilizaţiei, frica este primul lucru care te izbeşte într-o pandemie. Ca să o alungăm, am luat o serie de măsuri de siguranţă, am testat permanent personalul medical, ne-am asigurat că toţi pacienţii din clinicile şi spitalele noastre sunt protejaţi şi trataţi. Am pus la dispoziţia pacienţilor servicii medicale integrate, de o complexitate crescută, pentru a putea veni în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.

Ne adaptăm continuu la prezent şi ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.

[1] https://www.ajronline.org/doi/10.2214/AJR.20.23034

[2] https://www.nature.com/articles/d41586-020-02598-6