Alexandru Rafila a numit două realizări principale din mandatul său: „Atunci am avut o altă abordare”
0Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat sâmbătă, 7 iunie, că modul în care a gestionat pandemia de COVID-19 reprezintă cea mai importantă realizare a mandatului său.
„Cea mai mare provocare şi pe care cred am gestionat-o corect împreună cu colegii mei (...) e vorba de modul în care am gestionat pandemia. Când am ajuns la Ministerul Sănătăţii, 25 noiembrie 2021, dacă vă aduceţi aminte, şcolile erau închise, activitatea economică era blocată, agenţii economici... Nici la biserică nu te lăsa să mergi. Şi atunci am avut o altă abordare în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei. Am trecut de la asistenţa medicală spitalicească către asistenţă în ambulatorii”, a spus Rafila în cadrul unei emisiuni la Prima TV, conform News.ro. Într-o lună și jumătate, ministerul a deschis 230 de centre ambulatorii în toată țara, a precizat el.
Investițiile în infrastructura sanitară sunt a doua categorie de realizări pe care Rafila le-a evidențiat. „Pe măsură ce activitatea a continuat, au fost multe proiecte, sunt unele controversate, te mai ajută şi colegii în ghilimele, pentru că nimănui nu-i convine notorietatea şi mai ales încrederea pe care o transmiţi. Au fost proiecte foarte grele şi al doilea calup, dacă vreţi, de realizări, i-aş spune în zona de investiţii”, a afirmat ministrul.
Un alt subiect abordat a fost Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul sănătății. Rafila a povestit că, la preluarea mandatului, nu știa unde se află documentul. „În primul rând, PNRR-ul, care, când am ajuns la minister, nu ştiam unde e. Nu-l găsisem. A fost pe un stick. Domnul Cseke Attila care a fost ministru interimar, a găsit un stick pe care ni l-a dat şi am aflat şi noi care este Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. N-a existat niciun fel de transparenţă în ceea ce priveşte modul în care a fost gândit acest program”, a spus Rafila, criticând lipsa de transparență a echipei anterioare.
Ministrul a mai afirmat că 22 de județe nu erau incluse inițial în lista spitalelor eligibile pentru finanțare. Ulterior, ministerul a reușit să deblocheze programul și să semneze 24 de contracte de finanțare.
„Am reuşit să facem 2.500 de cabinete de medicină de familie renovate şi dotate. Ambulatorii de specialitate am făcut 69. Deci mai mult decât dublu, aveam 30, am făcut 69. (...) Deci am avut acest delay. Eu ce pot să vă spun? Că am semnat 24 de contracte de finanţare. Sunt oameni care au renunţat, pur şi simplu au renunţat, de exemplu Lugojul (...). Există diverse motivaţii, nu intru în detalii, dar sunt undeva între 12 şi 14 obiective care se vor finaliza. Spitale sau corpuri de spital. Sper să fie cât mai multe”, a adăugat Rafila.