Președintele Academiei Române, despre votul pentru Unire promis de Maia Sandu: „Calea realistă este integrarea europeană”

Președintele Academiei Române salută declarația istorică a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, privind un eventual vot favorabil unirii, dar avertizează că, în actualul context geopolitic, singura soluție de protecție este integrarea europeană a Republicii Moldova. Într-o declarație acordată pentru „Adevărul”, Ioan Aurel Pop vorbește despre „primejdia capitală” reprezentată de Federația Rusă și demontează discursul extremist care riscă să compromită idealul național al reunificării.

Discuția despre reunificarea celor două maluri ale Prutului a revenit în prim-plan după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat public că ar vota „pentru” în cazul unui referendum. De asemenea, Maia Sandu a explicat că, în actualul context internațional extrem de complicat, Republicii Moldova îi este foarte dificil să supraviețuiască. 

„Pentru prima oară în istoria de după ’91, un președinte declară că și-ar da votul pentru Unire”

Ioan Aurel-Pop subliniază unicitatea momentului politic de la Chișinău, remarcând schimbarea de paradigmă la nivelul președinției moldovene, dar rămâne rezervat în privința fezabilității imediate a unui astfel de proiect prin referendum.

„Problema e, cum bănuiește toată lumea, foarte complicată. Însă, pentru prima oară în istoria de după ’91, când Republica Moldova și-a declarat independența, un președinte al republicii declară direct pentru opinia publică că și-ar da votul pentru unire. Ca declarație, e un lucru interesant și bun de consemnat. Dar Unirea Republicii Moldova sau, pentru noi, ar trebui a Basarabiei, cum a fost ea odinioară, pentru că ea a fost răpită din trupul țării, cu România. În condițiile actuale, e un lucru foarte dificil. Nu mai e nici situația din 1918 și nici situația din 1991. Pentru unire ar trebui un vot majoritar al populației Republicii Moldova. Or, acest lucru nu se întrevede în momentul acesta”, a declarat Ioan Aurel Pop.

„Calea realistă ar fi integrarea europeană”

Istoricul consideră că, într-o lume în care marile puteri devin tot mai agresive, România nu trebuie să își dorească o redesenare a frontierelor, ci o unire prin infrastructură și legislație comună europeană.

„După părerea mea, calea realistă de a fi împreună cu românii de pe celălalt mal al Prutului, fiindcă ei sunt tot români și vorbesc tot limba română (...), calea ar fi integrarea europeană. Altă soluție în acest moment nu văd. Deși scena politică internațională de acum, din ultimii doi-trei ani, e foarte agitată și văd că apar pretenții teritoriale din partea marilor puteri și s-ar putea declanșa un proces pe care eu nu îl doresc și nu îl văd benefic pentru omenire, de schimbări de frontiere, de revendicări teritoriale. Treaba asta a mai fost înainte de al Doilea Război Mondial, când marile puteri și-au reîmpărțit sferele de influență. Dar, repet, pentru binele nostru, în acest moment, din dorința de a păstra pacea, cel mai corect proces de apropiere a românilor de pe cele două maluri ale Prutului este integrarea europeană a Republicii Moldova”, a explicat președintele Academiei Române.

Rusia, „primejdia capitală”

O parte esențială a analizei lui Ioan Aurel-Pop vizează amenințarea constantă venită dinspre Est. Istoricul descrie Rusia drept un imperiu care și-a schimbat doar culoarea, nu și năravul, folosind inclusiv Biserica pentru a-și marca teritoriul.

„Patriarhia Moscovei tinde să devină Patriarhie ecumenică (...) și să dicteze problemele generale ale Ortodoxiei. Or, câtă vreme Imperiul Rus, care odată a fost roșu, acum se declară democratic, dar tot imperiu este, câtă vreme acest imperiu își manifestă dorința de a se extinde și de a avea zone tampon la granițele lui, lucrurile sunt extrem de complicate, iar pretențiile Rusiei nu se vor opri. Și Ucraina este o etapă. Ferească Dumnezeu ca etapa asta să se sfârșească în favoarea Rusiei!

Dintre toate marile puteri care au asuprit România de-a lungul timpului (...) conducerea (n.red. - Rusiei) e tot un fel de conducere autoritară, țaristă. Au în frunte un tătuc, un țar care le apără interesele lor (...). Acest lucru, această existență, e o mare primejdie pentru România. Și dintre toate puterile care ne înconjoară, rămâne primejdia capitală”, arată Ioan Aurel Pop.

„Trebuie să acționăm în conformitate cu dreptul internațional”

Întrebat despre pervertirea curentului unionist prin acapararea sa de către politicienii extremiști, președintele Academiei a criticat ferm astfel de abordări, explicând că patriotismul nu înseamnă ignorarea realității demografice și a dreptului internațional.

„Noi trebuie să acționăm în conformitate cu dreptul internațional, chiar dacă unii îl încalcă acum, și să fim conștienți, să gândim logic, să fim realiști și să lăsăm pretențiile teritoriale. Iertați-mă, mie mi-e tare dragă țara de sus a Moldovei și zona Cernăuților, și zona Storojineț până la Ceremuș. Dar vreau să vă spun că, din punct de vedere demografic, proporția de români poate că e de 20% în acest moment. N-ai cum să ai pretenții teritoriale.

Când s-a făcut Unirea cea mare, s-a aprobat principiul autodeterminării naționale, care înseamnă să ai o majoritate, relativă sau absolută, a românilor care să poată decide. Ori preluarea acestei chestiuni foarte serioase în mâinile unor extremiști sau a unora care se folosesc de declarații și de lozinci ca să-și facă propriul capital politic, eu nu o văd rezolvată”, a explicat Ioan Aurel Pop.

„Avem în fruntea unor partide și în fruntea țării oameni care nu îndeplinesc condițiile elementare de competență”

În final, Ioan Aurel-Pop face un apel la seriozitate, competență și colaborare instituțională, criticând calitatea clasei politice actuale.

„Democrația este singura rețetă favorabilă, cu condiția să o aplicăm așa cum se cuvine. [...] Noi avem în funcții, la ora actuală, și în fruntea unor partide, și în fruntea țării, oameni care nu îndeplinesc condițiile elementare de competență. E nevoie de competență. Nu poate fi oricine pus în fruntea oricărui organism pe motiv că e fruntaș politic sau că are dialogul foarte vizibil și foarte gălăgios. Trebuie să ne vedem de treabă și să găsim soluțiile cele mai realiste în acest concert european. Să nu mai criticăm Uniunea Europeană, să nu mai criticăm tot ce ne înconjoară și să mergem mai departe, făcând pași concreți.”, a conchis președintele Academiei Române.