Exclusiv Miracolul spaniol, posibil și pentru România? Expert de la Oxford: „Politicile de austeritate condamnă la subdezvoltare”

Spania și România fac parte din aceeași Uniune Europeană, dar dacă prima e dată ca exemplu pozitiv de economiști, a doua e mereu ultima la toate capitolele. Vladimir Borțun, cercetător la Universitatea Oxford, explică unde se face diferența și de ce ibericii ar trebui să fie un exemplu pentru București.

Spania este noua campioană a creșterii economice în Europa, iar numeroși economiști din toată lumea vorbesc despre ceea ce numesc „miracolul spaniol”. Modelul de succes al acestei țări se bazează pe o inflație mică, investiții masive în economie care generează o creștere economică robustă și costuri de finanțare reduse, dar și cu un accent pus pe fondurile europene. Toate aceste sunt reușitele Madridului, după ce în urmă cu un deceniu existau temeri că această țară ar putea să aibă soarta Greciei și să intre în incapacitate de plată. În ultimii ani, însă, a avut loc un reviriment spectaculos al economiei iberice, însă doar după ce s-a pus capăt politicilor economice frugale. Reușitele Madridului sunt date acum ca exemplu, cu atât mai mult cu cât Spania nu deține resurse importante, nu are nici minerale critice, nici zăcăminte de gaze ori petrol, dar nici o industrie puternică.

De la Cenușăreasa Occidentului la modelul dat „granzilor”

Cu toate acestea, Spania, care a fost mult timp Cenușăreasa Vestului și ruda mult mai săracă a Franței și Italiei, s-a apropiat de cele două țări, inclusiv ca nivel de trai. Doar că în timp ce Franța bate pasul pe loc în ultimii ani, iar Germania se confruntă cu o recesiune care i-a ucis orice urmă de speranță la o creștere economică, Spania continuă să avanseze.

The Economist a remarcat în ultimii ani creșterea economiei Spaniei. În timp ce economia Germaniei s-a sufocat și a intrat în criză, iar Franța a avut o creștere economică mai degrabă marginală, Madridul pare să fi descoperit soluțiile câștigătoare pe care cele două „state-locomotivă” din Uniunea Europeană nu reușesc să le găsească.

În tot acest timp, România trăiește cu adevărat periculos. Dependentă într-o mare măsură de situația Germaniei, Franței și Italiei, primele trei economii ale zonei euro, România are o economie gripată și a intrat în recesiune tehnică. Ca și cum nu ar fi suficient, România mimează reformele și se bazează exclusiv pe creșteri de taxe și impozite care au pus pe butuci economia și așa firavă a țării. Drept dovadă, dincolo de declarațiile persuasive și triumfătoare care vin de la București, România continuă să aibă de departe cel mai mare deficit din PIB din Uniunea Europeană.

România a ales exact opusul politicilor Spaniei

De asemenea, România se confruntă cu cele mai mari creșteri de prețuri și are o inflație care se apropie de 10%. În plus, inflația, așa cum estimează experții, va crește și mai mult din cauza problemelor generate de avansul prețurilor energiei la nivel global, dar mai ales european. De altfel, potrivit datelor Eurostat, inflația din România era în luna februarie de 8,3%, față de 2,5% în Spania.

Politologul Vladimir Borțun, cercetător la Universitatea Oxford, a remarcat, în analiza sa pentru „Adevărul”, creșterile robuste ale economiei iberice, în opoziție cu scăderea abruptă din România.

El amintește că în ultimii ani, România a fost constant țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și cu cele mai mari scumpiri la alimente, dar și cu puterea de cumpărare în scădere. Ca și cum nu ar fi suficient, în 2026 consumul s-a contractat, iar investițiile de la buget au scăzut cu 55%. Iar cifrele nu mint. Investițiile finanțate din bugetul de stat s-au redus abrupt, iar ca termen de comparație în primele două luni din 2026 s-au ridicat la 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025. Practic, România procedează exact invers față de cum o face Spania. Evident, rezultatele nu pot fi decât complet diferite.

„Aș da aici un exemplu pozitiv, mă refer la cazul Spaniei. Spania are printre cele mai mari creșteri economice din zona euro. Spanilii au crescut semnificativ puterea de cumpărare a populației prin politici bine gândite și prin mărirea salariului minim. Dacă ar fi să comparăm Spania cu alte țări din Occident, ei n-au adoptat politica anti-imigrație feroce pe care o vedem în alte țări. Ba mai mult tocmai au anunțat legalizarea a 500.000 de imigranți. Și este o alegere inspirată. Odată legalizați, acești oameni plătesc taxe și nu mai fac competiție neloială muncitorilor spanioli prin munca la negru. Angajatorul nu-l mai poate prefera pe cel care muncește «la negru». Plus că guvernul lor a adoptat o politică umanistă, diferită de cea de la București”, spune expertul.

În același timp, Madridul a dovedit că poate rămâne fidel propriei linii de politică externă, fără a cedat presiunilor la care este supus din partea marilor puteri. A dovedit-o în fața Germaniei și a Franței, când a știut să să-și urmărească propriile interese, iar de curând a ținut piept presiunilor venite de la Washington, din partea administrației Trump, adaugă Vladimir Borțun.

„Spania oferă și un exemplu pozitiv și pe scena internațională. Spaniolii au avut curajul să critice administrația Trump și orice alte mari puteri și au avut demnitatea să sprijine Palestina. Deși n-au petrol sau gaze, iar nu cu mult timp în urmă erau, alături de Portugalia, săracii Occidentului, în ultimii ani s-au ridicat enorm”, mai spune el.

Ce fac spaniolii bine, iar noi nu vrem să facem 

Spania a investit enorm în infrastructură și a știut să profite de fondurile europene, exact ceea ce absolut niciun guvern din România nu este capabil să facă. În prezent, infrastructura Spaniei este comparabilă cu cea din Franța, Italia și Germania și mult superioară Marii Britanii, consideră Vladimir Borțun.

„Infrastructura lor feroviară este cu mult peste cea a Marii Britanii. De fapt, cu trenul se parcurge distanța dintre Barcelona și Madrid, care înseamnă aproximativ 500 de kilometri, undeva în două ore și jumătate. Marea Britanie nu poate nici măcar să viseze la așa ceva, nu are deloc trenuri de mare viteză, deși proiecte au tot avut pe hârtie. E un capitol la care spaniolii sunt cu mult peste Marea Britanie. Infrastructura spaniolă este într-adevăr una excepțională. În România parcurgi o distanță similară, să zicem București-Cluj, în 10-11 ore sau mai mult”, adaugă Vladimir Borțun.

Vladimir Borțun spune, iar cifrele îi dau dreptate, că politica de austeritate nu poate conduce la prosperitate și ucide orice speranță de creștere economică.

„În țări ca Spania și Grecia au ales ani de zile o politică de austeritate, timp în care au fost condamnate la sărăcie și nu au reușit să crească. În ultimii ani, ceva s-a schimbat. S-a schimbat abordarea, au renunțat la acea austeritate impusă de la Bruxelles și autoimpusă. Spania, mai ales, culege acum rezultatele”, afirmă Vladimir Borțun.

Austeritatea e rețeta perfectă pentru subdezvoltare și euroscepticism

De altfel, Spania a moștenit o mulțime de probleme din perioada în care guvernele de la Madrid au mizat pe cartea furgalității.

„Sigur că încă mai au anumit probleme, iar multe dintre ele au fost cauzate de politicile de austeritate. De exemplu, Spania și Grecia sunt printre țările în care tinerii sunt obligați să trăiască împreună cu părinții până dincolo de 30 de ani. Ambele sunt acolo, avem oameni la 32 de ani care în trecut, înainte ca cele două țări să treacă prin austeritate, s-ar fi putut muta la casa lor, dar astăzi nu o mai pot face. Așa că acești oameni nu își pot face o familie și stau cu părinții, uneori completând salariul lor cu pensia părinților ca să plătească facturile”, punctează el.

„Austeritatea, clar, este un model economic care nu oferă condițiile necesare pentru ca tinerii să-și întemeieze o familie. Iar asta se vede imediat și în rata natalității, se vede și în faptul că țările Uniunii Europene au o populație îmbătrânită. Bineînțeles că România stă cel mai rău și aici, iar austeritatea pe care o trăiește îi va face și mai mult rău. Sigur că se tot vorbește ce se va întâmpla când nu va mai fi cine să muncească și cine să plătească pensiile celor care se vor pensiona, dar bineînțeles că niciun politician nu face nimeni absolut nimic pentru a rezolva lucrurile. Din contră, în țări ca România, milioane de oameni sunt obligați să meargă să muncească afară, ca să scape de sărăcia lucie de acasă. Evident că în acest fel nu avem cum să rezolvăm această problemă”, susține Vladimir Borțun.

Există însă și un alt aspect, pe care expertul român de la Universitatea Oxford îl menționează. Pe lângă faptul că austeritatea condamnă economia la criză și amână orice revenire a creșterii, reprezintă și rețeta garantată ce duce la creșterea partidelor eurosceptice și populiste.

„Politicile de austeritate nu doar că îngroapă economia României, dar contribuie și la creșterea partidelor populiste. Oamenii, cetățeanii de rând, nu pot fi criticați pentru asta, este normal să fie nemulțumiți și să fie dezamăgiți de un guvern care le impune austeritatea. Din păcate, ei se lasă păcăliți de viclenia unor partide populiste, care au înțeles repede ce se întâmplă și profită acum de nemulțumirea justificată a românilor. Și la fel se întâmplă și în alte țări unde populației îi este impusă austeritatea. În Germania, partidul populist care susține idei neonaziste, AfD, a ajuns la cote de popularitate greu de imaginat, este primul în intențiile de vot, iar în Franța partidul populist al doamnei Marine Le Pen este de asemenea primul. Și nu e absolut nicio surpriză”, avertizează Vladimir Borțun.

La fel cum sărăcia din Europa anilor 20-30 avea să aducă în prim-plan fascismul și să distrugă un continent și o lume întreagă mai apoi, austeritatea de acum nu face decât să fie o trambulină pentru euroscepticismul și populismul care se pregătesc se acceadă la vârf în următorii ani.

De altfel, economia Uniunii Europeană suferă și comparativ cu China și SUA. Uniunea Europeană este complet necompetitivă din cauza prețurilor uriașe ale energiei și ale politicilor neinspirate care au dus la dezindustrializare. Există însă și câteva excepții, țări care reușesc să crească economic împotriva „valului”. Irlanda și Spania sunt cele mai bune exemple în acest sens, în timp ce țări ca România nu fac decât să arate contrariul.

Facem totul pe dos

La polul opus, potrivit BBC, Spania a avut în 2024 o creștere economică de 3,2%, în timp ce în Germania a existat o scădere de 0,2%. Pe de altă parte, Franța, Italia și Marea Britanie au avut avansuri economice modete de 1,1%, 0,5%, respectiv 0.9%, conform sursei citate. Astfel, Spania a contribuit în proporție de 40% la creșterea economică a zonei euro, în 2024. În 2025, Spania a crescut cu 2,8%, aproape dublu față de media zonei euro, care a fost de doar 1,5%.

„Sincer, nu știu dacă Spania poate fi un exemplu pentru România, în condițiile în care politicile economice alese de București sunt exact opusul. Sigur, nu avem turismul Spaniei, nu avem infrastructura lor. Dar nici nu facem nimic ca să tindem spre mai bine. Premierul Bolojan nu știe deloc economie, e ca un contabil, știe doar să taie. Este incapabil să vină cu idei, să găsească soluții pentru a avea o creștere economică și în România. Și acest lucru vine cu costuri sociale enorme. Am avut o coaliție nefuncțională cu un partid ca PSD care se pretinde partid social-democrat, dar în realitate este cel mai capitalist dintre toate partidele. Nu degeaba PSD are poate cei mai bogați lideri politici. PSD a acceptat austeritatea, iar apoi s-a prefăcut că îi pasă. De fapt, politicianul român, indiferent de partid, nu este capabil să se gândească la cetățean. Plus că în România nu avem un partid de stânga veritabil, așa cum este cazul Spaniei, PSD e social-democrat doar cu numele, nu e interesat de bunăstarea oamenilor. Și niciun partid din România nu este interesat să le fie bine și oamenilor”, mai spune Vladimir Borțun.

Nu întâmplător, motorul principal al creșterii economice din Spania a fost cererea internă, generată de creșterea veniturilor oamenilor și a companiilor, așa cum a remarcat Euronews. Și la acest capitol, situația din România este exact la polul opus. În România, consumul se află în picaj tocmai din cauza măsurilor guvernului care au dus economia în recesiune și au provocat scăderea puterii de cumpărare. De altfel, majoritatea economiștilor au criticat măsurile guvernului și au avertizat că acestea vor duce la contracție economică și vor compromite pentru ani buni dezvoltarea României.

„România procedează exact invers față de cum o face o țară ca Spania, iar rezultatul se vede. Economia României se află în criză, cea a Spaniei crește dublu față de zona euro, iar inflația lor e de 3 ori și jumătate mai mică decât la noi. Sunt lucurri pe care le știe orice economist și orice sociolo -, cu măsuri punitive, cu austeritate nu ai cum să ai dezvoltare. Până când se vor înțelege și în România aceste lucruri,nu se va schimba nimic”, încheie Vladimir Borțun.