Mai multe ONG-uri vor să ceară la Bruxelles reintroducerea MCV. Ce ar însemna asta pentru România

Mai multe ONG-uri vor sa ceară la Bruxelles reintroducerea unui mecanism de verificare similar celui creat pentru de post-aderare (2007), ridicat în 2022.

Discuțiile cu privire la o posibilă reimpunere a MCV României au căpătat formă în ultimul timp, iar primii pași încep să fie făcuți de o serie de ONG-uri care susțin reintroducerea acestei forme de control asupra justiției din România.

Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România pe 15 septembrie 2023, după mai bine de 16 ani de monitorizare a reformelor în justiție și anticorupție de la aderarea din 2007. Decizia a atestat angajamentul pro-european și progresele instituționale făcute de România, în opinia experților de la Bruxelles. Acum, decizia Comisiei Europene este contestată chiar din România.

Beneficiile aduse de MCV

La momentul respectiv, în 2007, România avea nevoie de un supervizor. Corupția devenise endemică, iar statul român avea probleme reale.

Mulți ani, MCV a funcționat ca un instrument de monitorizare și asistență din partea Comisiei Europene. Acesta a oferit României câteva avantaje esențiale pentru dezvoltarea democratică.

Iar primul ține de consolidarea statului de drept și a Justiției. În ce privește independența sistemului judiciar, MCV a pus presiune constantă pentru reforme care să asigure independența magistraților față de factorul politic.

Tot MCV a dus la eficientizaea instanțelor și a oferit pe de altă parte și un cadru pentru îmbunătățirea accesului la justiție.

În sfârșit, MCV a fost cărămida de la baza creării și consolidăii unor instituții cheie precum Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate, iar în paralale a impulsionat adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție, oferind un parcurs clar pentru reducerea fenomenului corupției. Totuși, Comisia Europeană consiera în 2022 că România și-a făcut temele bine și că existența MCV nu se mai justifică.

Cine insistă pentru un nou MCV

Potrivit suselor „Adevărul”, ONG-urile Funky Citizens și Declic solicită acum măsuri dure, la fel ca cele adoptate în 2007, odată cu acceptarea României în Uniunea Europeană. Conform acelorași surse, Funky Citizen a trimis la Bruxelles o solicitare în acest sens.

ONG-uile cer monitorizare strictă și continuă a României de către Parlamentul European în privința statului de drept și a independenței justiției, precum și luarea în considerare a perspectivei societății civile, nu doar a pozițiilor instituționale oficiale, inclusiv vocea celor 210.000 de cetățeni semnatari ai petiției.

În același timp, ONG-uile mai solicită un pachet amplu de reformă, care include repartizare aleatorie reală a dosarelor, limitarea puterii administrative a șefilor de instanță, transparență totală și justiție deschisă, numiri în funcții de conducere prin concurs real și desființarea secției speciale și revenirea la parchete specializate. De asemenea, se cere protecția libertății de exprimare a magistraților și rezolvarea haosului prescripțiilor, precum și costuri judiciare previzibile și corecte și control independent asupra infrastructurii IT și limitarea delegărilor arbitrare

Numiri controversate în timpul MCV

Deși ONG-urile consideră că un nou MCV ar asigura transparența și reformele justiției, există și câteva semne de întrebare.

Despre marea corupție s-a vorbit în România după Revoluție, iar apoi subiectul a ținut capul de afiș decenii. De fapt, ceea ce unii numesc marea corupție a devenit un subiect după aderarea la UE, însă MCV a fost introdus în perioada 2007, ca măsură tranzitorie după aderarea la UE. Ulterior au existat suspiciuni că acest MCV ar fi fost folosit ca instrument de presiune pentru diferite schimbări în justiție. Cea mai cunoscută situație din justiție a fost numirea Laurei Codruța Kovesi ca șef la DNA, în urma unor proceduri care au ridicat la acel moment semne de întrebare.

În plus, MCV nu a prevenit capturarea justiției. O dovadă în acest sens este faptul unele presupuse nereguli descrise în reportajul Recorder s-a produs chiar în timp ce România se afla sub monitorizare MCV. 

În plus, ONG-urile sunt contrazise chiar de faptul că Comisia Europeană consideră problemele rezolvate și MCV-ul inutil, atâta timp cât a decis sistarea.

Riscurile implicate de reintroducerea MCV

Un nou MCV, chiar dacă ar rezolva anumite probleme, ar risca să provoace altele.

MCV a fost un mecanism tranzitoriu, creat pentru perioada de post-aderare și a fost închis oficial în 2022, după ce evaluările Comisiei Europene au arătat că nu există o bază juridică pentru reintroducerea lui, având în vedere că statul de drept este monitorizat prin Rule of Law Framework.

În Raportul anual privind Statul de Drept – ediția 2025, Comisia Europeană remarcă progrese semnificative în justiție și cadrul anticorupție. România se situează sub media UE la capitolul stat de drept, dar nu prezintă derapaje de tip iliberal care să justifice un tratament excepțional.

Apă la moară pentru extremism

România ar fi singura țară din UE cu MCV, ceea ce ar alimenta discursul partidelor radicale și suveraniste. Un nou MCV ar crea o Românie de rang secund în UE și ar genera stigmatizare politică. Între 2007 și 2023, guvernele au livrat reforme cosmetizate pentru rapoarte, au bifat indicatori, dar au golit legile de conținut.

Cine ar profita de pe urma unui nou MCV

Există suspiciuni că, de fapt, reintroducerea MCV ar ajuta tocmai aceste rețelele. În același timp, există ricul ca responsabilitatea să fie mutată extern, iar reformele reale amânate. Contestatarii MCV mai spun și că monitorizarea strictă ar favoriza conformarea formală, nu schimbarea reală, și ar putea fi instrumentalizată politic. În acest fel, guvernele ar putea să justifice lipsa unor măsuri ferme sau, din contră, unele decizii arbitrare, argumentând că acestea sunt impuse de la Bruxelles.