Încep lucrările de electrificare a celei mai vechi căi ferate din România. Cum va fi reorganizată circulația trenurilor

Cea mai veche cale ferată din Principatele Române intră într-o nouă etapă de modernizare. Inaugurată în 1869, linia București–Giurgiu va fi electrificată și reabilitată cu fonduri europene. Lucrările încep luni, 16 martie, iar traficul feroviar pe ruta București Progresul–Giurgiu va fi suspendat, călătorii urmând să fie transportați cu autobuze.

După 19 ani de așteptare, perioadă în care circulația feroviară a fost suspendată, trenurile de călători au revenit în iunie 2024 pe ruta istorică dintre București și Giurgiu, odată cu finalizarea noului pod peste Argeș, la Grădiștea, construit în locul celui prăbușit. Acum, autoritățile vor să facă pasul decisiv prin modernizarea și electrificarea întregului tronson, între Gara de Nord și frontiera cu Bulgaria.

CFR Infrastructură a încheiat anul trecut un contract cu Asocierea RailWorks (Arcada – Alstom), care vizează nu doar electrificarea, ci și rezolvarea punctelor critice rămase, precum zona localității Daia. Aici va fi construit un nou viaduct pentru a elimina restricțiile actuale de tonaj, care obligă trenurile de marfă să ocolească în continuare prin Videle.

Potrivit datelor transmise de operatorul infrastructurii feroviare la solicitarea „Adevărul”,  execuția propriu-zisă a lucrărilor ar trebui să dureze 2 ani și jumătate. Prin urmare, într-un scenariu optimist, lucrările ar trebui finalizate până la finele anului 2028.

Se suspendă circulația feroviară pe ruta București Progresul - Giurgiu

În prezent, pe ruta feroviară București – Giurgiu circulă, în zilele lucrătoare, șapte trenuri regio, dintre care șase pornesc din Gara de Nord, iar unul din Gara Basarab. Toate au oprire în Gara Progresul. Din Gara de Nord până la Giurgiu, cel mai rapid tren parcurge distanța în 2 ore și 16 minute, însă dacă călătoria începe din Progresul, durata scade la o oră și 23 de minute.

Potrivit datelor consultate de „Adevărul”, responsabilii din cadrul CFR Călători au decis să mențină în circulație trenurile de la Gara de Nord și Gara Basarab, în timp cele garniturile de la Gara Progresul urmează să fie înlocuite cu autobuze. În schimb, prețul a fost majorat de la 13,5 lei la 18 lei.

Potrivit CFR Infrastructură, lucrările au ca scop menținerea conectivității feroviare, în timp ce infrastructura este reconstruită din temelii pentru viteze de până la 120 km/h.

Dincolo de reabilitarea clădirilor și a peroanelor, proiectul aduce tehnologie de ultimă oră, de la sistemul de semnalizare ETCS Nivel 2, până la substații de tracțiune la Jilava și Frătești și sisteme ecologice de protecție a faunei.

Scurt istoric al căii ferate București – Giurgiu

Istoria primei linii de cale ferată din Țările Române, București Filaret – Giurgiu, a început să se scrie în 1865, odată cu concesionarea acordată societății britanice Barkley – Stabiforth. Realizarea liniei a durat aproape doi ani, între 1867 și 1869, iar costul unui kilometru a fost de 193 lei aur, la care s-au adăugat și cheltuielile cu exproprierile efectuate de stat, potrivit unui studiu realizat de Mihaela Manolache, de la Biblioteca Națională.

Cu o lungime de 67,171 km, arată sursa citată, linia București Filaret – Giurgiu a avut patru poduri metalice, proiectate de inginerul-șef William McCandlish, care traversau râurile Sabarul Mare, Sabarul Mic, Argeș și Neajlov (Nesbor), cu lungimi cuprinse între 19,95 m și 146,96 m.

La 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial linia București Filaret–Giurgiu. În prima călătorie oficială, locomotiva trenului, denumită „Mihaiu Bravu”, a fost condusă chiar de J. T. Barkley. O a doua garnitură de vagoane a plecat la 15 minute după prima, fiind remorcată de locomotiva „Dunărea”, condusă de primul mecanic român, Nicolae Tănase. Vagoanele fuseseră construite în Anglia, la Manchester, de fabrica Ashbury.

„Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate”, declara prim-ministrul de la acea vreme, Dimitrie Ghica, pe peronul Gării Giurgiu.