Exclusiv Ucraina, moneda de schimb pentru Venezuela în negocierile ruso-americane? Expert Oxford: „Poate să iasă urât pentru ei acolo”

Tensiunile internaţionale cresc în jurul Venezuelei, unde există riscul unei intervenții militare americane, deși sud-americanii au ca aliate Rusia și China. Surprinzător, cele două nu reacționează, iar pasivitatea lor alimentează zvonurile unui troc între marile puteri, cu Ucraina și Venezuela monede de schimb. Profesor la Universitatea Oxford, politologul Corneliu Bjola explică, din perspectiva sa, pentru „Adevărul”, cât de mare e acest risc.

Situația se complică tot mai mult în Venezuela, unde Statele Unite ale Americii par mai decise ca oricând să intervină militar. Potrivit Reuters, președintele SUA, Donald Trump, ar fi renunțat la încercările de a ajunge la un acord diplomatic cu Nicolas Maduro, după ce s-a lovit de reticența acestuia, și i-ar fi cerut deja trimisului său special de la Caracas, Richard Grenell, să pună capăt tratativelor. Liderul de la Casa Albă a declarat în fața Congresului că forțele americane sunt angajate într-un conflict armat „neinternațional” cu cartelurile de droguri venezuelene.

Tenisuni uriașe între SUA și Venezuela

Între timp, trupele americane au lansat o serie de atacuri asupra unor nave care transportau droguri în largul coastelor Venezuelei, iar Trump a vorbit chiar despre o a doua etapă a campaniei militare, chiar pe teritoriul acestei țări, nu înainte de a dubla, încă din luna august, recompensa pentru informații care ar duce la arestarea președintelui venezuelean, la 50 de milioane de dolari. Liderul de la Caracas este acuzat de legături directe cu traficul de droguri și grupurile criminale, acuzații pe care evident că acesta le neagă și susține că ar fi victima unei operațiuni sub steag fals, menită să-l discrediteze și să argumenteze un atac american asupra țării sale.

În tot acest timp, Moscova și Beijing, aliate tradiționale ale Venezuelei, au rămas suspect de tăcute. Pasivitatea Federației Ruse și a Chinei în acest dosar au alimentat speculațiile unor analiști politici internaționali, care susțin că cele două țări ar fi dispuse să abandoneze Venezuela în schimbul unor concesii americane. Iar în cazul Moscovei, discuțiile ar fi legate cel mai probabil de Ucraina, care ar putea fi monedă de schimb în această ecuație, consideră unii.

Politologul Corneliu Bjola este profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group. Bjola explică, pentru „Adevărul”, din propria perspectivă, de ce este puțin probabil să se ajungă la o asemenea înțelegere.

Cât mai contează Rusia

„Adevărul crunt este mai dificil pentru că trebuie separată Rusia de China. Dar adevărul este că Rusia nu mai are capacitate de proiecție de putere, ea este din ce în ce mai slăbită. Însă este adevărat că poate face încă mult rău și poate să creeze haos și instabilitate. Tocmai pentru că nu are aceeași capacitate de proiecție de putere recurge la un război hibrid, mult mai intens. Pentru că avem aici modul asimetric, iar când ești mai slab, trebuie să găsești alte canale în care să-ți compensezi slăbiciunea respectivă”, spune Bjola.

El amintește eșecurile Rusiei în războiul provocat de Putin prin invadarea Ucrainei și de faptul că o confruntare care, în viziunea rușilor, ar fi trebuit tranșată lejer în cel mult o săptămână, a intrat din 2025 în al patrulea an, fără ca Ucraina să fie zdrobită. În paralel, Kremlinul a eșuat și în acțiunile sale de război hibrid împotriva României și a Republicii Moldova.

„Situația Rusiei e catastrofală. A pierdut un milion de militari în război, economia nu îi merge cum ar trebui, iar apoi a eșuat în încercările de a transforma Moldova într-un Belarus cu care pe urmă să sugrume Ucraina. Asta înseamnă că este foarte greu pentru Rusia să proiecteze putere și influență în Venezuela, mai ales că această țară este mult prea departe. Da, Rusia are niște consultanți economici și militari în zona respectivă, are și influență asupra lui Maduro, dar dacă Statele Unite ale Americii doresc într-adevăr să facă o schimbare de regim acolo, nu cred că rușii se pot opune. Poate să iasă urât pentru ei acolo, în sensul că americanii ar putea intra în Venezuela”, mai spune Bjola.

Ce s-a schimbat față de primul mandat al lui Trump

Prezența militară rusă din Venezuela a provocat iritare la Washington încă din timpul primului mandat al lui Donald Trump. De notat și că, în același timp, conglomeratul Rostec, unul dintre cei mai mari producători mondiali de arme, avioane, elicoptere și alte echipamente militare, are una dintre cele mai puternice filiale în Venezuela. Prin Rostec, Moscova oferă acestei țări asistență pentru forțele antiaeriene, întreținerea și modernizarea avionicii pentru forțele aeriene locale.

Liderul de la Casa Albă a cerut în mai multe rânduri ca militarii și consilierii ruşi să părăsească Venezuela. În același timp, fostul vicepreședinte american, Mike Pence, cataloga în 2019 detaşarea militarilor ruși în Venezuela ca pe „o provocare nedorită”. Răspunsul de atunci al Moscovei a fost ferm, iar rușii au refuzat până acum să-și retragă militarii, afirmând în schimb că este vorba despre o ingerință a Washingtonului, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional. Nu în ultimul rând, rușii au argumentat prezența lor în această țară și au transmis că acest lucru este reglementat de Acordul între Guvernul Federației Ruse și Guvernul Venezuelei privind cooperarea tehnico-militară, semnat încă din mai 2001.

Cu toate acestea, dacă în primul mandat al lui Donald Trump Moscova a fost foarte vocală și a susținut puternic Venezuela, în ultimele luni, pe măsură ce evenimentele s-au precipitat, iar la Washington s-a vorbit chiar despre o acțiune militară în Venezuela, reacția Kremlinului a fost mult mai timidă, aproape inexistentă.

Ce ar încerca să obțină Rusia

Asta nu înseamnă, adaugă expertul, că Rusia nu ar fi încercat, și probabil că încă mai încearcă să negocieze cu americanii oferindu-le la schimb Venezuela pentru Ucraina. Numai că date fiind slăbiciunile Rusiei, Statele Unite ale Americii nu ar avea motive să cedeze în privința Ucrainei.

„E posibil ca tocmai Putin, să sesizeze acest lucru și să-i fi prezentat o astfel de idee lui Trump, cu ocazia întâlnirii lor de la Alaska. Și mai este posibil ca Putin să-i fi promis lui Trump că va lua o poziție mai rezervată față de Venezuela și că așteaptă, în schimb, ca Donald Trump și americanii să fie la rândul lor mai indulgenți și să facă anumite concesii în altă parte. Adică în Ucraina. Acum, nici nu știu în ce măsură Venezuela e o miză chiar atât de mare. Dacă aș fi fost Putin, dacă aș fi vrut să fiu malefic și să obțin maxim de avantaj, i-aș fi spus lui Trump că sunt dispus să sprijin America inclusiv în Groenlanda, pentru că atunci băga un cuțit mare, adică înjunghia pe la spate relația transatlantică. Doar că, așa cum se vede, problema cu Groenlanda s-a mai estompat, iar rușii nu au știut sau nu au reușit să profite. Deci, cel puțin deocamdată, nu pare deloc să le iasă rușilor”, mai spune el.

În același timp, Corneliu Bjola crede că Vladimir Putin nu a reușit să-l citească suficient de bine pe Trump în timpul vizitei de la Alaska și că a înțeles greșit anumite mesaje ale liderului de la Casa Albă. Dar de departe cea mai mare greșeală a lui Putin ar fi fost, consideră Bjola, modul în care s-a comportat la ultima vizită de la Beijing.

Gafa lui Putin 

„Rușii au încercat să fie convingători la meeting-ul din Arabia Saudită, apoi cred că Putin l-a citit greșit pe Trump în Alaska. A crezut, probabil, că Trump nu va mai susține, sau în sfârșit, că nu mai este angajat în apărarea Ucrainei. Dar cred că vizita de la Beijing, unde Putin s-a afișat cumva sfidător cu Xi Jinping l-a deranjat pe Trump. Le-a și spus-o, de altfel, atunci când a declarat că le urează succes să conspire împotriva Americii. Cred că acolo a greșit foarte mult Putin, iar asta s-ar putea să-l coste în continuare foarte mult”, susține Bjola.

Încercările ulterioare făcute de Putin pentru a reintra în grațiile lui Donald Trump par de pe acum sortite eșecului.

„De acum, el încearcă să dea înapoi și să-l perie pe Trump. A declarat public că-l sprijină pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace și face tot ce poate ca să cultive în continuare ego-ul președintelui american. Dar cred că Putin a pierdut o bună ocazie la Beijing. Dacă ar fi fost mai ponderat, probabil că ar fi putut obține mai multe după Alaska. Însă nici aici nu există garanții”, mai spune profesorul român de la Oxford.

Pornind de la această analiză, Corneliu Bjola este de părere că Rusia lui Putin nu poate fi convingătoare atunci când le propune americanilor Venezuela la schimb cu Ucraina.

„Sigur că Rusia își dorește (n.r. - schimbul) și probabil că încă mai lucrează la acest lucru, dar nu cred că a reușit până acum să-l convingă pe Trump. Pe ce mă bazez când spun asta? Pentru că unu, Rusia este tot mai slăbită și, așa cum spuneam, e mai puțin influentă. Așa că nu văd Rusia să aibă argumentele necesare să-i convingă pe americani. Și doi, dacă această suspiciune într-adevăr exista și ne puteam gândi la faptul că Trump va da Ucraina pe Venezuela, eu cred că ea a fost anulată de ceea ce vedem că se întâmplă acum. Iar noi vedem că SUA vor continua să ajute Ucraina, la fel cum vedem discuția cu rachetele Tomahawk. Personal nu cred că Rusia poate obține concesii mari din partea Americii în Ucraina. Deci, concluzia mea, sau, în sfârșit, aprecierea mea, ar fi că Rusia oricât de mult și-ar dori un astfel de schimb, nu cred că are prea mare capacitate să facă ceva concret”, încheie Corneliu Bjola.

În plus, Statele Unite nu vor face vreo concesie nici Chinei. Donald Trump a precizat încă din start că în mandatul său va acorda prioritate problemelor interne și a celor din spațiul de influență american.

„Trump a spus încă la bun început, cred că din prima lună, că nu mai tolerează nicio altfel de influență în zona sa vestică. A început cu Panama, de exemplu, pentru că a considerat că Panama a devenit un fel de cal troian al Chinei, care încerca să sugrume comerțul mondial prin firme interpuse chineze, chiar în zona de influență a Statelor Unite. Acest canal a fost închis. Venezuela creează probleme de mai mult timp, de mai multe multe feluri”, mai arată Bjola.

Mai greu cu China

De altfel, în ultimii ani interesele americane se ciocnesc tot mai mult cu cele chineze, în America de Sud. Iar spre deosebire de Rusia, care este tot mai puțin influență în regiunea respectivă, influența Chinei este chiar una în creștere evidentă.

„China este, însă, o altă situație. Pentru că China rămâne într-adevăr influentă în America de Sud, dincolo de Venezuela. Sunt multe investiții pe care le-a făcut în regiune, și la nivel economic, dar și prin această construcție de BRICS pe care a dezvoltat-o. BRICS inițial a apărut ca un proiect rusesc, dar, iarăși, Rusia este, oarecum, marginată acolo în ultimele lor întâlniri. Lider este, de fapt, China care a început să lucreze mult mai bine diplomatic, să-și ralieze în jurul ei diferite țări. Și vom vedea cum va acționa mai departe. Dar e cert că China va rămâne nu doar influentă în America de Sud, ci și că influența sa este în creștere”, explică Bjola.

Administrația Trump a reacționat deja în zonă și a făcut o mutare în Argentina. Statele Unite ale Americii au sprijinit economic această țară, pentru a evita căderea sa în spațiul de influență chinez.

„Evident, Statele Unite realizează acest lucru, iar administrația Trump a inițiat un program prin care a acordat un sprijin direct Argentinei, președintelui Javier Milei, care este unul din aliații Americii în această zonă. Iar Trump nu și-ar permite să lase Argentina să alunece în zona de influență chineză. În timp ce Rusia e cam scoasă din joc și are tot mai puțină influență în America de Sud, China e tot mai influentă. Și această intensificare, această creștere a influenței chineze face să avem o ciocnire a intereselor dintre SUA și China nu doar în Taiwan, ci și în America de Sud”, încheie Corneliu Bjola.