Statul vrea să garanteze credite pentru refacerea clădirilor monument. Expert: O nouă propunere goală de conținut

Un proiect de lege recent aprobat de Senat vrea să vină în sprijinul celor care dețin clădiri încadrate în categoria monumentelor istorice prin garantarea de către stat a unor credite pentru restaurarea sau consolidarea acestora, împrumuturi care pot ajunge la un plafon de 140.000 de euro. 

Beneficiarii vor putea fi atât persoane fizice cât și juridice. Este vorba de programul multianual, denumit „Primul Monument Restaurat”, care va fi destinat imobilelor sau părților de imobil „care beneficiază de regimul juridic de protecție din categoria monument“, după cum apare în document. Valoarea finanțării va putea fi cuprinsă între 70.001 de euro și maximum 140.000 de euro, echivalent în lei, iar finanţarea acordată de instituţia de credit va fi garantată de stat în proporție de maximum 60% și va acoperi maximum 85% din preţul acţiunilor de conservare, restaurare și punere în valoare se mai arată în proiectul de lege.

De precizat că proiectul prevede că prin acţiuni de conservare, restaurare și punere în valoare a unui monument eligibil pentru finanţare, în sensul programului, se înţeleg elaborarea studiilor, cercetărilor și a documentaţiei tehnico-economice necesare în vederea restaurării și punerii în valoare a unui monument, inclusiv prin construcții noi, plata taxelor aferente avizelor pentru obţinerea autorizaţiei de construire, realizarea lucrărilor și asigurarea serviciilor de asistenţă tehnică, adică lucrări extrem de complexe, iar un expert consultat de „Adevărul” a declarat că viitoarea lege, dacă ajunge aprobată, va fi total inutilă din cel puțin două motive. „În primul rând suma, chiar și cea maximă, de 140.000 de euro, este infimă și nu ajunge pentru consolidarea unei astfel de clădiri. Ar fi suficientă pentru refacerea unor fațade să spunem, dar o astfel de lucrare nu este permisă de lege în lipsa unei consolidări prealabile. Să nu uităm că vorbim de clădiri vechi care necesită o refacere a structurii în cele mai multe cazuri, iar o consolidare este mult mai costisitoare. Apoi, acest program se vrea unul la fel ca «Prima Casă» numai că nu va funcționa la fel. Adică la «Prima Casă», înainte de lansare, statul a discutat cu băncile și s-au trasat liniile colaborării. În acest caz nu a discutat nimeni cu nimeni, iar legea nu va funcționa pentru că băncile nu vor acorda aceste împrumuturi exact cum se întâmplă și cu legea prin care, teoretic, se garantează creditele pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic mare. Pur și simplu avem o nouă propunere goală de conținut”, a subliniat Matei Sumbasacu, inginer constructor cu masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic „Re: Rise”.