Sondaj. Care sunt temerile românilor privind războiul din Ucraina. Creșterea prețurilor, principala problemă
0Majoritatea românilor chestionați în ultimul sondaj INSCOP, la comanda News, văd Rusia ca vinovată de războiul din Ucraina, iar dintre temerile legate de consecinte, cea mai mare e creșterea prețurilor și a costului vieții, iar doar apoi posibila atacare a unor state NATO de Moscova.
Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina, 49.2% dintre români menționează Rusia, 16.6% SUA, 7% Ucraina, 5.2% NATO, iar 2.6% UE. Nu știu sau nu răspund 19.4%., arată ultimul sondaj INSCOP.
Chestionați cine cred că va câștiga războiul din țara vecină, 39.4% dintre respondenți apreciază că Ucraina, 29.6% Rusia, iar 31% nu știu sau nu răspund.
64% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”(față de 63.3% în martie 2023), în timp ce 24.1% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei” „(față de 23.5% în martie 2023). 11.9% din totalul eșantionului nu răspund (față de 13.2% în martie 2023).
Temeri privind războiul din Ucraina
Întrebați care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 37.9% dintre români (față de 44.3% în martie 2023) indică problema creșterii prețurilor și a costului vieții, 30% (față de 27.6% în martie 2023) atacarea de către Rusia a unor țări membre NATO, iar 7.5% creșterea numărului de refugiați (față de 11.5% în martie 2023). 20.3% declară că nu au nicio temere privind războiul din Ucraina (față de 14.2% în martie 2023), iar 4.3% nu știu sau nu răspund (față de 2.3% în martie 2023).
Metodologie
Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie 2023. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1550 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%.