Sondaj. PSD, lider detașat. PNL și AUR, competiție pentru locul doi. Cât de mult contează mobilizarea electoratului

Ultimul sondaj INSCOP, la comanda News.ro, arată că PSD domină topul preferințelor politice, indiferent că e vorba de alegători deciși sau indeciși privind mergerea la urne, în timp ce situația diferă în cazul PNL și AUR.

Situația poate fi schimbată de mobilizarea la vot a alegătorilor FOTO Colaj Adevărul

În primul rând, la întrebarea privind nivelul de hotărâre privind mergerea la urne dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare, 50,1% dintre cei care au răspuns au afirmat „Sigur da”. 

Respondenți care își exprimă preferința pentru un partid din listă si declară că merg sigur la vot (37.8% din total eșantion), potrivit  INSCOP.

Institutul de sondare a opiniei publice a prezentat două rezultate privind intenția de vot. Primul este cel al persoanelor decisă să meargă la urne. Datele în acest caz arată că 31% ar vota PSD, în timp ce 20,4% ar pune ștampila pe PNL, potrivit sondajului INSCOP.

Grafic INSCOP

Pe locul al treilea este Alianța pentru Unirea Românilor, cu 19,7%, în timp ce Uniunea Salvați România are o intenție de vot de 12%. UDMR nu ar mai face pragul electoral, dat fiind că intenția de vot pentru Uniune este de 4,6%, nici Partidul SOS, creditat cu 3,1%. Partidul Verde are 2,7%, peste PMP, cu 1,7%, și Pro România, 1,5%. Forța Dreptei are doar 1%. 

Opțiunea extinsă a alegătorilor

În schimb, în cazul respondenților care au optat pentru un partid, indiferent dacă ar merge sau nu la vot, 29,1% ar alege PSD, iar pe locul al doilea se află AUR, cu 22,4%. Așadar, în cazul AUR este o creștere de aproape trei procente. 

PNL este stabil la 20,4%, în timp ce USR este la 11,6%, iar UDMR e cotat la 4,1%. Și partidul lui Șoșoacă rămâne la 3,1%, în timp ce PMP crește la 2,5%. 

„INSCOP Research a decis să publice în mod transparent intenţia de vot raportată la două categorii distincte de respondenţi: aşa numiţii votanţi cei mai mobilizaţi, adică respondenţii care aleg un partid din listă, şi declară că ar merge în mod sigur la vot, fără a include nehotărâţii şi non-răspunsurile (37,8% din totalul eşantionului), respectiv respondenţii care aleg un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin în mod sigur la vot, fără a include nehotărâţii şi non-răspunsurile (63,8% din totalul eşantionului). Ce constatăm din date este că PSD şi PNL obţin scoruri uşor mai bune pe votanţii foarte mobilizaţi, în timp ce AUR obţine scoruri mai bune pe votanţii care au o opţiune politică, indiferent de cât de mobilizaţi sunt. În acest moment nu putem vorbi despre tendinţe foarte clare de evoluţie/involuţie a intenţiei de vot. În următoarele luni, conturarea acestor tendinţe va depinde în mare măsură de modul în care va evalua populaţia mersul economiei, al preţurilor, precum şi de politicile publice cu impact major precum cele legate de taxe, salarii sau pensii. De asemenea, un rol important asupra evoluţiei intenţiei de vot îl vor avea şi subiecte din afara spectrului politicilor guvernamentale precum cazuri de corupţie sau situaţii de criză neprevăzute”, a explicat directorul general al INSCOP Research, Remus Ştefureac.

Metodologie

Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1550 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%.