Şefa Curţii Supreme, despre întâlnirea „pe întuneric“ cu Valer Dorneanu: A avut loc la o facultate, după decizia CCR
0Preşedintele Curţii Supreme, Cristina Tarcea, a dat detalii, luni seară, despre întâlnirea „pe întuneric” cu Valer Dorneanu, preşedintele CCR, precizând că aceasta a avut loc la o Facultate de Drept din Bucureşti, după decizia Curţii privind conflictul ÎCCJ - Parlament. „Mi-a spus că la CCR s-a apreciat faptul că am acţionat rapid", a mărturisit Cristina Tarcea.
"Întâlnirea nu a avut loc la Curtea Constituţională, ci la o facultate de drept din Bucureşti. A fost în contextul după ce Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra conflictului juridic între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlament. Sunt un om care nu minte niciodată şi în afară de faptul că nu minte niciodată, urăsc nedeptatea, impostura şi urăsc ca alţii să fie puşi la zid", a declarat Cristina Tarcea, la Antena 3.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a precizat că nu ea a iniţiat întâlnirea, ci a fost chemată.
"Nu eu am simţit nevoia să mă întâlnesc cu domnul Dorneanu, am fost sunată, am o părere foarte bună despre el, am avut o colaborare foarte bună cu el. Nu eu am cerut întâlnirea, am fost chemată, m-am prezentat şi la prima parte a întâlnirii era vorba despre o conferinţă pe care Curtea Constituţională urma să o organizeze în noiembrie, iar domnul preşedinte mi-a comunicat că unul dintre participanţi i-a trimis o scrisoare în care îşi exprima dorinţa ca premierul, doamna Stanciu şi eu să participăm. Eu aveam o curiozitate profesională să ştiu cum interpretează CCR faptul că nu am aşteptat motivarea deciziei. Domnul preşedinte mi-a spus că la CCR s-a apreciat faptul că am acţionat rapid ca urmare a deciziei Curţii", a mai spus Cristina Tarcea.
Preşedintele instanţei supreme a precizat că în cadrul întâlnirii cu Valer Dorneanu a fost abordată şi problema deciziei Curţii Constituţionale.
Pe 7 noiembrie 2018, Curtea Constituţională a admis sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.