Scandalul documentelor rătăcite la întâlnirea Trump - Putin. Ce spune un expert în securitate
0Expertul în politici de securitate care a contribuit la integrarea României în NATO a analizat incidentul documentelor uitate de americani în imprimanta unui hotel, chiar în timpul întâlnirii dintre Trump și Putin.
Hari Bucur Marcu, expert în politici de securitate, a vorbit despre scandalul care a făcut ocolul Pământului, la scurt timp după întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Totul a pornit după ce mai multe documente cu însemnele Departamentului de Stat al SUA au fost găsite într-o imprimantă la hotelul din Anchorage, acolo unde s-au întâlnit președinții Donald Trump și Vladimir Putin.
Hari Bucur Marcu consideră că este vorba despre o exagere, în condițiile în care paginile uitate în copiatorul centrului de afaceri al hotelului nu reprezentau secrete, dovadă faptul că ele erau destinate să fie folosite inclusiv de delegația rusă care l-a însoțit pe Putin în Statele Unite ale Americii. Într-o postare pe Facebook, expertul spune că dimensiunile problemei au fost mult amplificate politic și explică și care a fost interesul postului național de radio american.
„Într-unul dintre hotelurile din Anchorage, Alaska, unde avea loc în baza militară din apropiere întâlnirea despre care am zis mai sus, cineva de la protocolul Departamentului de Stat american a lăsat în copiatorul centrului de afaceri al hotelului niște hârtii care nu erau destinate publicității, dar care nu erau nici secrete în vreun fel (destinate de altfel să fie folosite de delegația rusă inclusiv) și care nici nu mai erau de actualitate, în ceea ce privește meniul unui prânz de lucru ce nu a mai avut loc și a unui program pe ore și minute care fusese deja modificat. Desgur, NPR (radioul public național american), care tocmai a pierdut orice finanțare federală, ca urmare a faptului că s-a dovedit un mijloc de dezinformare în masă, a prezentat întâmplarea nu ca pe o neglijență a unui funcționar mărunt (din ăia care sunt trimiși să copieze niște pagini, în absența internilor care nu au făcut deplasarea), ci ca pe o catastrofală dovadă de neprofesionalism nu numai la Departamentul de Stat (care e la noi Ministerul de Externe, dar combinat cu responsabilități ale Internelor și Apărării), ci a întregii Administrații Trump, cea care le tăiase finanțarea”, a spus Hari Bucur Marcu.
Se poate și mai rău
Expertul susține că astfel de întâmplări nu sunt atât de rare pe cât ar fi de crezut, însă ele nu beneficiază de mediatizare. Mai mult, Hari Bucur Marcu povestește o întâmplare similară, chiar din experiența proprie. Totul s-a întâmplat pe vremea când România nu era încă membră NATO, iar țara noastră făcea eforturi pentru a fi acceptată în Alință.
„În paranteză, mie mi s-a întâmplat să dau în copiatorul Celulei de Coordonare a Parteneriatului, destinat personalului permanent NATO (format din generali, ofițeri și subofițeri) peste un document cu caracter confidențial, uitat în alimentatorul destinat paginilor ce urmează să fie copiate (confidențial, adică doar pentru ochii personalului NATO care avea acces la asemenea documente). Cum eu făceam parte din acel personal, ca șef de branch, dar eram ofițer român, iar România nu era încă membră NATO, ca să îmi fie recunoscut la NATO certificatul de acces la secrete emis de români, aranjamentul era că eu nu primeam automat toate documentele confidențiale și secrete care circulau prin organizație, ci doar cele care îmi erau destinate expres. Așa că, tot ce am făcut a fost să întreb cine a fost ultimul utilizator al copiatorului și i-am dus lui documentele găsite în mașinărie. Era un locotenent colonel, dintr-o țară membră NATO, care întâmplător îmi era subordonat, așa că a primit de la mine doar o atenționare verbală ca altă dată să fie mai atent”, explică Hari Bucur Marcu.
El a venit și cu un amănunt de culoare, nuanțând un alt detaliu reliefat de postul de radio public din Statele Unite ale Americii.
„Revenind, NPR mai povestește și că unele pagini conțineau un fel de traducere fonetică a numelor din delegația rusească, inclusiv modul în care trebuie să fie pronunțat numele lui Putin, în adresare directă: "Mr. President POO-tihn." De parcă nu ar ști americanii cum i se zice lui Putin, de trebuiau cei de la Departamentul de Stat să dea indicații scrise! Păi, tocmai! Majoritatea americanilor care apar în mass media audio-vizuale, inclusiv înalți demnitari, pronunță numele Putin ca “Piu-tin“, doar că în engleza americană PUTE (în pronunțarea piut) înseamnă popular târfă. Și mai există și PUTING (pronunțat piutin'), care înseamnă a mirosi puturos, grețos. Așa că cei de la protocolul relațiilor externe americane au considerat că e bine ca rușii să afle că nu de la ei se trage pronunția de altfel sugestivă a numelui președintelui lor, de către americani. Iar prin NPR am aflat și noi”, a încheiat Hari Bucur Marcu.