Video Sarmizegetusa Regia va fi închisă turiștilor până în decembrie. Decizia autorităților stârnește controverse

Sarmizegetusa Regia va fi închisă turiștilor. Decizia, motivată de lucrările la poarta sitului arheologic a stârnit controverse. În trecut, capitala dacilor a mai fost închisă publicului, din cauza unor lucrări.

Castelul Corvinilor din Hunedoara se află în șantier din anul 2019, fiind restaurat prin două proiecte finanțate de Uniunea Europeană, în valoare totală de peste zece milioane de euro. Primul proiect a fost finalizat în 2023, iar al doilea a demarat recent.

Lucrările au fost complexe și au necesitat închiderea temporară a unor spații din ansamblul medieval, aflate în șantier. Însă în cei peste cinci ani de lucrări, castelul din Hunedoara nu a fost niciodată închis publicului.

Sarmizegetusa Regia, închisă publicului în această toamnă

În Sarmizegetusa Regia (video), capitala dacilor din Munții Orăștiei, situația este diferită. Accesul în sit va fi interzis turiștilor pentru o lună și jumătate în această toamnă, pe durata lucrărilor la porțile antice ale capitalei dacilor.

„În perioada 14 octombrie 2024 - 30 noiembrie 2024, situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din localitatea Grădiștea de Munte va fi închis. În această perioadă aici se desfășoară lucrări la poarta de intrare, în cadrul proiectului „Capitala Daciei - Muzeu viu al Patrimoniului Cultural European”, informează administrația Sarmizegetusa Regia, pe pagina de Facebook.

Alin Țambă, vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara a explicat, pentru Adevărul, că decizia de opri temporar accesul turiștilor în sit a fost făcută la cererea constructorilor, care derulează, sub supravegherea unui colectiv științific format din arheologi, lucrări la Poarta de Vest și de amenajarea a viitoarelor trasee de vizitare.

„Și anul trecut pe vremea aceasta s-a lucrat în Sarmizegetusa regia, dar atunci nu s-au afectat circuitele de vizitare. Acum situația este diferită acestea fiind afectate, iar din acest motiv am răspuns solicitării de închidere temporară a sitului”, afirmă Alin Țambă.

O astfel de măsură a mai fost luată în toamna anului 2017, situl fiind închis atunci pentru o lună, timp în care au avut loc lucrările de restaurare la Marele Sanctuar Circular (au fost înlocuiți stâlpii din lemn). Lucrările derulate în capitala Daciei au stârnit adesea controverse, încă din anii '80.

Lucrările la fortificația antică au început în 2022 și au vizat refacerea a aproape un kilometru de ziduri antice.

„Etapele de restaurare includ cercetări arheologice, taluzări şi amenajări ale terenului, refacerea incintei militare şi a porţilor de acces, refacerea şi îmbunătăţirea infrastructurii de vizitare prin introducerea unui traseu nou, amenajarea unui lapidariu şi a unui adăpost pentru vizitatori, precum şi amenajarea finală a sitului prin plantarea de vegetaţie şi finisarea suprafeţelor de teren”, arăta Consiliul Judeţean Hunedoara.

Investiția este derulată de Institutul Naţional al Patrimoniului, Consiliul Judeţean Hunedoara – administrator al sitului UNESCO, în colaborare cu o fundaţie românească şi un partener norvegian. Lucrările au fost estimate la 2,2 de milioane de euro şi sunt finanţate prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, al Ministerului Culturii, şi de Consiliul Județean Hunedoara (care contribuie cu 40 la sută din bugetul investiției).

Sarmizegetusa Regia, două secole de cercetări arheologice

Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO din Hunedoara, se numără printre cele mai importante obiective turistice din România. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu (1.656 metri), considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“.

În Antichitate, Sarmizegetusa Regia se întindea pe mai mult de o sută de terase amenajate de oameni. Cele mai importante se aflau în incinta sacră, care cuprindea edificiile cele mai importante ale capitalei dacilor.

Zidurile puternice care protejau marile terase din Sarmizegetusa Regia (IX, X, XI), aveau menirea să împiedice alunecarea acestora. Alte ziduri mai mici, construite în tehnica murus Dacicus, protejau incinta sacră a capitalei dacilor dinspre deal și din părțile laterale.

Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai interesante cetăți dacice din România, în privința descoperirilor arheologice. Capitala dacilor a fost scoasă la iveală la începutul secolului al XIX-lea, în goana localnicilor după comorile antice ascunse printre ruinele și în împrejurimile ei, iar de atunci a reprezentat o resursă inepuizabilă de noutăți arheologice pentru oamenii de știință.

Începând din anii ´50, când au fost dezvelite complet cele mai multe dintre edificiile aflate în „Incinta sacră” din Sarmizegetusa Regia, campaniile arheologice au loc aici aproape în fiecare an.