Rusia a efectuat cel puţin 50 de atacuri hibride împotriva a 13 ţări din Europa, între care şi România, arată o investigație „Die Zeit”
0Începând cu 2022, cel puţin 50 de incidente care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti au avut loc în 13 ţări din Europa, inclusiv în România, potrivit unei investigaţii publicate de „Die Zeit” la sfârşitul anului trecut.
Cea mai recentă anchetă pentru un astfel de caz a fost deschisă luni de Germania, după ce zece drone misterioase au survolat zona militară a sitului de producţie a avioanelor Eurofighter din Bavaria, scrie News.ro, care citează investigația publicației germane.
Pentru puterea de la Moscova, fiecare stat care sprijină guvernul ucrainean este un inamic care trebuie combătut Obiectivele războiului hibrid purtat împotriva oamenilor din Occident prin numeroase mijloace şi în multiple locuri vizează Tulburări, frică, divizare, dezintegrare
Din 2022 încoace, s-au înregistrat din ce în ce mai multe cazuri în întreaga Europa. Atribuirea faptelor nu este ușoară, dar autorii lor au fost arestaţi în mai multe ţări şi a devenit clar că aceştia acţionau în numele serviciilor secrete ruse, precum GRU (spionajul militar) şi FSB (serviciul federal de securitate).
Potrivit Die Zeit, noutatea este că Rusia nu trimite agenţi instruiţi în acest scop, ci recrutează persoane neimplicate, oameni care anterior nu aveau nimic de-a face cu serviciile de informaţii şi cu politica. Agenţii cu profil modest sau agenţii de unică folosinţă, cum îi numesc serviciile de informaţii pe cei care comit sabotaje, sunt ademeniţi prin intermediul grupurilor Telegram şi al contactelor private și, în funcţie de amploarea operaţiunii, li se promit câteva sute, uneori şi câteva mii de dolari
Rusia doreşte, prin aceste acţiuni - să testeze capacităţile de apărare ale membrilor NATO, să caute puncte vulnerabile şi slab protejate în infrastructură, să suprasolicite autorităţile de investigaţie şi să provoace haos.
Cazurile din România la care face referire „Die Zeit”
Potrivit listei publicate de „Die Zeit”, Germania, Franţa, Marea Britanie, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda şi Suedia au suferit astfel de atacuri hibride. Operaţiunile hibride au inclus cazuri de spionaj, sabotaj, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Din România, sunt date două exemple încadrate la categoria „sabotaj”.
Unul este cazul cetăţeanului columbian în vârstă de 34 de ani care a fost inculpat la Bucureşti în 13 noiembrie 2024, acuzat că ar fi planificat acte de sabotaj în iulie 2024.
Columbianul ar fi fost instigat să facă acest lucru de un cetăţean străin rezident în Federaţia Rusă. Vizate de acțiunea sa erau instalaţii industriale şi infrastructuri critice. Individul a reuşit să filmeze obiectivele pe care dorea să le distrugă, dar sabotajul nu s-a materializat datorită intervenţiei poliţiei, potrivit Die Zeit.
Al doilea caz din România este cel al alegerilor prezidenţiale. Curtea Constituţională a României a anulat alegerile prezidenţiale, care au fost câştigate în mod surprinzător de candidatul de extremă dreaptă şi favorabil Rusiei Călin Georgescu. Die Zeit scrie că Instanţa supremă a decis că alegerile au fost manipulate de Rusia şi că a avut loc un „atac hibrid agresiv”, astfel că a ordonat organizarea unor noi alegeri. Poliţia investighează „mituirea alegătorilor, spălarea de bani şi manipularea datelor”.
Cazurile din Marea Baltică
Publicația „Die Zeit” amintește și de cazurile din Marea Baltică: cel din octombrie 2023, când cargoul chinezesc NewNew Polar Bear a spart conducta de gaz Balticconnector cu ancora sa, și cel din noiembrie 2024, când nava chineză Yi Peng 3 rupe cu ancora sa două cabluri de telecomunicaţii între Finlanda şi Germania şi între Suedia şi Lituania.
Unul dintre acestea este cablul de fibră optică C-Lion1, care are o lungime de 1.173 de kilometri şi leagă Helsinki de Rostock. Anchetele desfășurate de Suedia, Lituania şi Germania indică drept vinovat un cargo chinezesc condus de un căpitan rus. Nava a navigat peste ambele cabluri. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, vorbeşte de sabotaj. Poliţia suedeză investighează, de asemenea, un posibil sabotaj.
Tot în noiembrie 2024, un cablu submarin între Lituania şi insula suedeză Gotland este avariat atât de grav încât nu se mai poate face conexiunea. Grupuș suedez de telecomunicaţii Telia spune că avaria „nu a fost cauzată de o defecţiune a echipamentului, ci de deteriorarea materială a cablului de fibră optică”. Un cargobot chinez cu un căpitan rus trecuse anterior pe lângă cablu. Ancheta este în curs de desfăşurare. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, vorbeşte de sabotaj.