Exclusiv Ruleta rusească cu Ceasul Apocalipsei. Expert: „Politicienii sunt dispuși să riște și un război nuclear”

„Ceasul Apocalipsei”, un indicator simbolic al riscurilor globale, a fost setat săptămâna trecută de savanți cel mai aproape de miezul nopții din istorie. Cristian Nițoiu, profesor la Universitatea Loughborough, în Marea Britanie, explică, pentru „Adevărul”, de ce ne aflăm mai aproape ca oricând de un conflict global care ar duce automat la un război nuclear și ar putea chiar să echivaleze cu sfârșitul lumii.

The Doomsday Clock, așa-numitul „Ceas al Apocalipsei”, care are rolul unui indicator simbolic al riscurilor globale, a fost setat săptămâna trecută la doar 85 de secunde de miezul nopții. Asta înseamnă că omenirea s-ar afla la cel mai apropiat punct din istorie de o apocalipsă, potrivit savanților care formează organizația Bulletin of the Atomic Scientists.

The Doomsday Clock simbolizează încă din 1947 iminenţa unui cataclism planetar, iar organizația Bulletin of the Atomic Scientists a fost înfiinţată în 1945 de nimeni altul decât Albert Einstein, alături de mai mulți oameni de ştiinţă care au lucrat în acei ani la „Proiectul Manhattan”, care a dus la inventarea bombei atomice. De atunci, an de an, savanții estimează cât timp i-a mai rămas omenirii înainte de o apocalipsă. 

Profesor de științe politice la Universitatea Loughborough, în Marea Britanie, Cristian Nițoiu explică, pentru „Adevărul”, cât de mare este în acest moment riscul unui conflict global care ar duce automat la un război nuclear, dar și cauzele pentru care ne aflăm deja aici.

De unde poate să vină războiul nuclear

Politica agresivă a Rusiei și ambițiile europenilor de a-și constitui o armată proprie ar duce mai devreme sau mai târziu la punct de coliziune, crede profesorul român.

„Cu siguranță riscăm un război. Deocamdată, UE nu are o armată a ei, iar atunci când intervine, de exemplu în anumite conflicte, de exemplu în Sudan sau în Republica Centrafricană, sunt anumite state care, singure sau cooperând între ele trimit trupe. De obicei face asta Franța, dar o făcea și Marea Britanie când era parte a UE, poate câteodată Spania. Dar Franța este principala forță militară în momentul ăsta în Uniunea Europeană, iar Marea Britanie e pe locul doi, însă nu mai e parte a UE. După cum arată lucrurile e foarte probabil să avem anumite state care să trimită trupe în Ucraina ca parte a unei coaliții de voință, cât e imposibil ca în cadrul UE să existe consens între statele membre, având în vedere pozițiile Ungariei, Slovaciei și posibil a Spaniei sau Italiei, care sunt destul de sceptice în ceea ce privește o intervenție militară”, spune profesorul.

Chiar dacă Statele Unite ale Americii au transmis clar că nu vor trimite trupe în Ucraina, un eventual atac al rușilor asupra trupelor europene l-ar obliga pe Donald Trump să autorizeze o intervenție militară în zonă.

„Trump a spus foarte clar că europenii, dacă vor să continue războiul, sunt de capul lor. Pot să cumpere arme de la americani, dar nu vor avea susținerea armatei în ceea ce privește trupele. Doar că în cazul ipotetic în care o astfel de confruntare ar începe, lucrurile se schimbă, pentru că, vă dați seama, vor apărea imagini în Statele Unite cu francezi, britanici și nemți uciși de către ruși în Ucraina, iar opinia publică americană s-ar putea schimba și ar putea să împingă orice administrație să-și ajute aliații europeni. Nu spun ceva nou, istoria ne spune că exact la fel s-a întâmplat în cele două războaie mondiale, atunci când opinia publică s-a schimbat pe parcurs și a pus presiune pe politicieni să determine intervenția SUA”, mai spune Nițoiu.

Chiar dacă descurajarea nucleară a funcționat decenii la rând, acum pare că lucrurile nu mai stau chiar la fel. În prezent, există tot mai multe personalități influente care toarnă gaz pe foc, inclusiv analiști politici și militari din ambele tabere care dau asigurări că cealaltă parte nu ar risca să folosească arme nucleare. Iar tocmai acest apetit pentru risc ar putea duce la o confruntare militară, mai întâi convențională, dar cu o posibilă escaladare ce ar duce la folosirea armelor nucleare.

„Acum, nu vreau să repet ce a spus un propagandist al regimului Putin, dar unul dintre cei mai importanți intelectuali ruși, Serghei Karaganov, repetă continuu faptul că europenii și americanii au uitat ce înseamnă armele nucleare și că poate că Rusia ar trebui să le arate asta. Și se insistă ca Rusia să utilizeze arme nucleare tactice în Ucraina sau în Marea Neagră pentru a arăta lumii occidentale ce înseamnă ele. Sigur că e absurd, nu pot să dau dreptate unor astfel de indivizi, dar adevărul e că astfel de discuții au loc în Rusia în momentul ăsta”, avertizează expertul.

Riscuri mai mari ca în timpul Războiului Rece

Poate surprinzător, riscurile sunt acum chiar mai mari față de perioada Războiului Rece. Atunci, Statele Unite și URSS se amenințau de la distanță cu degetul pe trăgaci, dar nimeni nu a apăsat. Azi, nu există nicio garanție că, într-un moment de rătăcire, cineva n-ar putea să o facă.

„Față de anii Războiului Rece s-au schimbat generațiile. Atunci se discuta permanent despre armele nucleare, despre neproliferare, despre dezastrul care poate fi cauzat de folosirea lor. Și toți se temeau de ele, nu voiau să le folosească. Azi, unii sunt prea convinși și mizează că inamicul va clipi primul și va ezita să tragă. Problema cea mare e că generațiile ultimilor 30 de ani nu au teamă de armele nucleare. Cred că la nivel colectiv pericolul nu mai este atât de prezent precum era pentru generațiile trecute. Și cred că asta e valabil și la politicieni, care nu au — nici de partea rusă, nici de cea europeană — același nivel de autoconstrângere precum aveau liderii americani și sovietici. În timpul crizei din anii '60, dar și în episoadele din anii '80, atât sovieticii, cât și americanii încercau prin foarte multe canale să nu se ajungă la o confruntare nucleară. Cred că mai există asemenea canale de comunicare și azi, dar Rusia, din punctul ei de vedere, vede războiul din Ucraina ca pe o amenințare existențială”, e semnalul de alarmă tras de Nițoiu.

Rușii și ucrainenii nu ar ezita să provoace Apocalipsa

El amintește afirmațiile lui Valerii Zalujnîi, fostul conducător al armatei ucrainene, azi ambasador la Londra, care a afirmat că Ucraina învinge doar dacă se va schimba regimul în Rusia. Evident, rușii percep exact la fel, iar declarațiile oficialilor de la Moscova despre schimbarea regimului de la Kiev sunt de notorietate.

„Ca să înțelegem cât de mare e riscul, trebuie să vedem războiul așa cum îl văd ucrainenii și rușii: ca pe un război de supraviețuire a sistemului lor politic actual. Atâta timp cât Rusia are arme nucleare, dacă va considera că supraviețuirea sistemului politic este pusă într-un pericol fundamental, este de așteptat că vor considera utilizarea armei nucleare o acțiune viabilă. De aceea suntem într-un moment foarte periculos, mai periculos ca oricând”, afirmă el.

Cristian Nițoiu amintește avertismentul sumbru al savanților de la Bulletin of the Atomic Scientists.

„Ceasul Apocalopsei merge spre miezul nopții, iar când ajunge la ora 12, va fi prea tâziu. Lumea dispare. Din 2021 până acum ne-am dus foarte mult spre ora 12. Suntem la 85 de secunde de ora 12, care înseamnă sfârșitul lumii. Și nu ne zic asta niște nebuni sau niște ideologi sau politicieni fanatici, ci ne-o zic unii dintre cei mai mari savanți ai lumi, pe baza unor analize riguroase. Niciodată în istorie n-am fost așa de aproape din punctul lor de vedere. Nu vreau să deprim pe nimeni, dar asta e realitatea pe care o văd”, susține Nițoiu.

Britanicii au luat în calcul riscul încă din 2022

El amintește și discuțiile din 2022, anul în care a început războiul din Ucraina. În toamna acelui an, armata ucraineană a inițiat singura contraofensivă reușită, iar o bună parte a trupelor rusești a fost nevoită să se retragă pentru moment. Atunci, spune expertul, în Marea Britanie s-a vorbit la modul cel mai serios despre riscul uriaș ca armele nucleare să fie folosite pentru a doua oară în istorie, după momentul Hiroshima și Nagasaki.

„Recomand memoriile fostului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. În acea perioadă când forțele ucrainene au reușit să recâștige câteva teritorii în zona Herson și Harkov, guvernul britanic făcea deja pregătiri pentru utilizarea potențială a armelor nucleare de către Rusia. Liz Truss vorbește despre informările primite la cel mai înalt nivel, despre analize detaliate despre cum ar putea vântul să aducă deșeuri nucleare din Ucraina, în condițiile în care se părea că rușii vor folosi arme nucleare. Existau semnale clare și în SUA, iar administrația Biden știa că Rusia ar putea utiliza arme nucleare dacă Ucraina avansa mult mai mult în acea toamnă. Dar rușii au reușit să-i oprească fără să aibă nevoie de arme nucleare, apoi i-au obligat pe ucraineni să se retragă, așa că Moscova nu a mai considerat că e nevoie de arme nucleare pentru a-i învinge”, explică profesorul român.

Politicienii sunt gata să-și târască popoarele în cel mai crunt război

Vestea proastă pe care o dă Cristian Nițoiu este că politicienii din ambele tabere sunt acum dispuși să riște pentru a câștiga războiul. În plus, există analiști politici care subestimează riscurile și cred că inamicul ar ezita să facă praf o lume întreagă, așa că îndeamnă permanent la escaladare, de o parte și de cealaltă.

„Rușii, se știe, inclusiv prin doctrina lor nouă nucleară sunt dispuși ca în cazul în care apare riscul să fie învinși să folosească arma nucleară. Și nu doar ei. Mare parte a politicienilor care conduc Europa actuală sunt deciși să riște pentru victoria Ucrainei. Și sunt gata să riște orice, în condițiile în care, pentru supraviețuirea propriilor cariere politice, trebuie ca războiul să continue și Rusia să fie învinsă cu orice preț. Problema e că ei nu cred că se gândesc la pericolul nuclear ca la un risc final”, mai spune el.

Jumătatea plină a paharului este că, în opinia sa, încă nu am ajuns acolo. Ambele tabere mai pot încă să evite catastrofa finală. Până și Rusia ar ezita și nu ar folosi armele nucleare în orice situație. Profesorul Cristian Nițoiu detaliază.

„Rusia ar utiliza armele nucleare doar dacă ar fi pe cale să piardă regiunile cucerite în Donbas și Crimeea. Nu știu dacă trupele europene nu ar fi la un moment dat dispuse, convinse să ajute la recuperarea acelor teritorii sau doar la menținerea liniei frontului. În acest din urmă caz, nu văd un pericol iminent. Însă dacă s-ar pune problema revenirii la granițele Ucrainei din 1991, atunci pericolul ar fi foarte mare”, încheie profesorul Cristian Nițoiu.