Analiză Reforma „uitată” pe care România e obligată să o facă. „E momentul să pună în ordine haosul intenționat întreținut de guvernanți”

Expertul în politici de securitate Hari Bucur Marcu avertizează că România nu mai poate amâna la nesfârșit reforma pensiilor militare. Cu un război la graniță, statul român este obligat să repare o serie de greșeli istorice care îi afectează tocmai pe cei care trebuie să-i apere integritatea și securitatea.

Expertul internațional în politici de securitate Hari Bucur Marcu susține că Guvernul Bolojan este obligat să facă reforma pensiilor militare, cea care a fost „uitată” de toate guvernele din ultimul deceniu și jumătate și până azi. Războiul din Ucraina, ambițiile imperiale ale unei Rusii tot mai agresive și riscurile uriașe la adresa țării ar trebui să responsabilizeze un guvern care, ca și celalalte, nu a făcut decât să le întoarcă spatele militarilor. Doar că actualul guvern nu mai are spațiu de manevră și nu mai poate mima reforma, așa cum a făcut în celelalte domenii, crede expertul.

O reformă „uitată” de toate guvernele României

Despre problemele cu care se confruntă militarii, mai cu seamă cei trecuți în rezervă, se vorbește enorm în spațiul public, inclusiv în online.

Hari Bucur Marcu este printre cei care au abordat subiectul și s-a referit pe larg la el. „Reforma pensiilor militarilor din Armata României (care sunt pensii de serviciu militar la stat și nu au absolut nimic special în ele) este o problemă amânată de mai bine de 15 ani deja”, spune Hari Bucur Marcu.

Însă nu numai că niciun guvern din ultimul deceniu și jumătate nu s-a ocupat de acest aspect, dar în spațiul public au fost rostogolite fel de fel de informații neadevărate cu privire la pensiile „uriașe” ale militarilor. În schimb, orice reformă a fost blocată din 2010 și până în prezent.

Acum, adaugă el, premierul Ilie Bolojan ar putea fi cel care să demareze în ceasul al 13-lea și această reformă a pensiilor militarilor și a personalului din MAI.

„În loc de reforma acestor pensii, care sunt parte integrantă a relației militarului cu serviciu activ de lungă durată în Armată cu statul România, încă de la înființarea primelor formațiuni armate statale, pe vremea lui Cuza Vodă, politicienii aflați la guvernarea României au servit interesele diferiților clienți sau sponsori de-ai lor, mai ales din Justiție, din Afacerile Interne și din “structurile“ de informații, care sunt încă militarizate (sau care se re-militarizează, la ieșirea la pensie, cum sunt polițiștii) și și-au bătut joc fie de legile ca atare, fie de normele de aplicare a acelor legi, fie au dat ordine și au luat decizii care să compromită complet ideea de relație a militarului din Armata României cu statul România, atât prin serviciul activ, cât și prin serviciul de rezervă, dar și prin retragere. Așa că ar trebui să ne așteptăm ca reforma pensiilor din Ministerul de Interne și ale celor din sistemul de apărare națională (dacă am reținut eu bine formularea eufemistă pentru termenul consacrat în Constituție de forțele armate) anunațată de premierul Bolojan că ar avea loc în luna martie, să pună în sfârșit în ordine și haosul intenționat, întreținut de guvernanții României, în relație cu militarii din Armata României”, punctează el.

Ce produc militarii pentru statul român

Hari Bucur Marcu mai spune că anularea acestui haos ar trebui să înceapă de la câteva repere constituționale și legale și dezvoltă ideea.

„Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale“, precizează denotativ Constituția (Articolul 118). De aceea, militarii nu sunt angajați la stat, ca oricare altă categorie profesională, din domeniul public. Și tot de aceea, militarii nu produc la stat hârtii, nici nu au activitate la clasă, nici nu lucrează la ghișee, nici nu au program de 8 ore sau part-time, după care să poată să aibă și alte surse de venit, din alte joburi sau afaceri”, susține expertul.

Dacă militarii nu produc bunuri de larg consum, ei asigură securitatea țării. Astfel, ideea că ei ar fi inutili și că ar beneficia de salarii și de pensii de la buget care nu s-ar justifica este complet falsă.

„Ce produc militarii din Armata României, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, 52 de săptămâni pe an, este garantarea suveranității (adică poporul român este dețintătorul suveranității naționale), a independenței (adică nu vine nimeni din afara poporului să ia sau să impună decizii națiunii române), a unității statului (adică exercitarea suveranității în nume personal sau de grup este interzisă, așa cum interzisă este separarea pe feude a autoritățlor publice, dețințătoare ale celor trei puteri ale statului), a integrității teritoriale (care este autoexplicativă) și a democrației constituționale (suveranitatea națională este exercitată de poporul român direct și prin reprezentanții săi, aleși liber, corect și periodic, și spuși controlului și supravegherii permanente, pe timpul mandatului lor)”, mai spune el.

Bătaie de joc în România

Armata României este populată cu „cadre militare“, ale căror statute pentru fiecare categorie sunt stabilite prin lege organică, potrivit aceleiași Constituții, mai spune Hari Bucur Marcu.

„Aceste statute sunt de fapt contractele de muncă ale militarilor din Armată cu statul România, deoarece fiecare militar dobândește un statut altul decât orice alt angajat la stat, cu care nu nici nu are cum să se compare. În aceste statute se regăsesc condițiile pe care cadrul militar trebuie să le le realizeze, să le constituie prin educație și pregătire, pentru a-și putea îndeplini misiunile, pentru a avansa în grade și în funcții, pentru a putea beneficia de indemnizații, sporuri și alocații de subzistență. Și tot pe baza acestor statute se agreează între cadrul militar și statul România care sunt condițiile de serviciu activ sau de rezervă, precum și faptul că orice cadru rămâne militar tot restul vieții sale, inclusiv în retragere”, completează el.

Hari Bucur Marcu atrage atenția că prețul vieților militarilor, care prin jurământul depus se angajează să apere țara cu prețul vieții, nu poate fi stabilit la un număr de solde.

„Pentru a da credibilitate misiunii constituționale a Armatei de garantare a suveranității, independenței, unității statului, integrității teritoriale și democrației, militarii depun un jurământ de credință față de poporul căruia se subordonează ei constituțional și exclusiv, jurământ prin care se angajează să garanteze toate astea de mai sus, adică să apere patria, chiar și cu prețul vieții lor. Iar prețul acelor vieți ale militarilor nu poate fi stabilit la un număr de solde, deși, atunci când mor în luptă militarii, cam cu atâta se aleg urmașii lor. În schimb, militarii care au efectuat un serviciu militar îndelungat, de cel puțin 25 de ani, sau unul complet, până la vârsta de trecere în retragere, pot să calculeze prețul vieții lor în armată sub forma pensiei militare de stat, pe care să o încaseze până la trecerea lor în cimitirele militare”, subliniază Hari Bucur Marcu.

El precizează și că armata este menționată expres în Constituția României, care prevede că alte forțe armate pot fi înființate prin lege organică.

„De aici rezultă că o lege a pensiilor militarilor din Armata României trebuie să fie separată de orice alte legi de pensionare a personalului militar din alte forțe ale armatei, cele stabilite prin legi și nu prin Constituție. Așa că orice reformă a pensiilor militare de stat trebuie să înceapă cu separarea pensiilor de serviciu ale militarilor din Armată de cele ale militarilor din alte structuri de forțe armate, ca să nu mai voribm despre polițiștii care (re)devin militari la ieșirea la pensie, doar pentru a beneficia și ei de pensii militare de stat”, mai spune el.

Adevărul despre pensiile militarilor

Pensiile militare de stat nu pot fi pensii contributive, este o altă precizare a lui Hari Bucur Marcu.

„Asta nu înseamnă că cadrele militare nu pot să se înscrie în diferitele forme de asigurare suplimentară, prin sistemele existente la un moment dat. Doar că invers nu se poate. Nu s-a inventat încă vreun sistem de pensii care să ia locul plății pensiilor militare de stat de la bugetul de stat. Asta, deoarece cheltuielile de personal, un subcapitol din bugetul Apărării naționale, includ nu numai soldele, ci toate cheltuielile pe care armata le face cu militarii săi, astfel încât aceștia să aibă asigurată casa și masa, elemente de cultură, recreere și desigur asigurarea sănătății. doar ca să se poată concentra ei pe apărarea patriei și nu pe procurarea subzistenței. Iar pensiile plătite militarilor intră în acest subcapitol al cheltuielilor de personal, deoarece cadrele militare aflate în retragere își păstrează statutul de militar, cu gradele aferente”, consideră el.

Populism dezgustător

Noua reformă care ar trebui adoptată de orice guvern responsabil ar trebui să repare o mulțime de erori. De altfel, spune expertul, absolut toate partidele din România, fără nicio excepție, nu au făcut decât să-și bată joc de militari și să promoveze un populism dezgustător.

„Toate astea fiind spuse, este de așteptat ca o reformă a pensiilor militare de stat să repare toate improvizațiile și intervențiile politicianiste, care au bulvesat acest sistem încă de pe vremea tripletei Băsescu - Boc - Oprea G. și continuate de populismele guvernelor Ponta/Oprea, precum și de politicianismele deșănțate ale guvernărilor de coaliție, cu partidul USR inclus (partid care și-a făcut campanie electorală pe tema desființării pensiilor militare de stat, în pofida argumentelor 1 - 5, de mai sus), dar și să repună în drepturi de plată corectă toate pensiile militare de stat ale cadrelor militare în retragere, astfel încât să nu mai existe nicio diferență de plată între militarul care iese astăzi la pensie și cel ieșit la pensie acum 20 de ani (în speranța că mai e în viață), dacă au ieșit fiecare la pensie în condiții de serviciu militar identice”, susține Hari Bucur Marcu.

Și asta nu este tot. Tot o necesitate este renunțarea la ideea de pensionari militari în rezervă, crede expertul.

„Cadrele militare pot fi în serviciul activ sau în serviciul în rezervă, așa că ar trebui să primească solde, indeminizații și alocații pentru aceste două tipuri de serviciu și nu pensii. Rămânând ca doar cadrele militare care și-au încetat serviciul militar activ sau în rezervă să treacă în retragere, o dată cu primirea unei pensii militare de stat, calculată pe baza serviciului militar efectuat și nu pe alte criterii. Astfel încât nicio altă categorie profesională de angajați la stat, care nu au efectuat un asemenea serviciul militar activ sau în rezervă să nu mai poată ridica pretenții de comparare cu militarii Armatei României, din simplul motiv că sunt complet incomparabile”, încheie Hari Bucur Marcu.