Războiul rece dintre Washington și Bruxelles se încinge. Mesajul dur transmis de americani UE prin interzicerea unor foști oficiali europeni

Departamentul de Stat al SUA a interzis intrarea în țara lui Thierry Breton, fost comisar european, provocând o reacție vehementă din partea UE. Generalul (r) Alexandru Grumaz, cunoscut analist militar, vorbește despre un adevărat război rece între UE și SUA.

O nouă etapă din războiul rece dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană s-a consemnat marți, 23 decembrie, când Washingtonul a anunțat oficial că va interzice accesul în țară lui Thierry Breton, fost comisar european, dar și altor cinci europeni. A fost ultima lovitură venită dinspre SUA, dar cel mai probabil nu și ultima.

De altfel, războiul rece dintre Statele Unite și Uniunea Europeană nici măcar nu a fost început de administrația Trump. Administrația Bush provoca primele tensiuni în relația transatlantică, apoi administrația Obama le dădea o altă lovitură europenilor. Celebrul „Fuck the EU rostit de asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa si Eurasia, Victoria Nuland, în 2014, a fost dat uitării de europeni, la fel cum și decizia administrației Obama, de reorientare a politicii externe americane, culminând cu celebrul „pivot” spre Indo-Pacific a fost repede trecută cu vederea de europeni.

Bruxelles-ul a privit cu indulgență și o altă lovitură încasată în plin, din partea administrației Biden, odată cu Inflation Reduction Act – IRA, care includea subvenții și credite fiscale masive pentru vehicule electrice, baterii și componente, condiționate de producția locală, o formă de protecționism care a provocat critici în Europa.

De asemenea, Comisia Europeană a acceptat cu seninătate taxele impuse de administrația Trump, deși multe state europene, incluzând Franța și Germania, au protestat.

Ce i-a înfuriat pe americani

Ultimul gest al americanilor, interzicerea fostului comisar european Thierry Breton, pare să fi fost însă picătura care a umplut paharul. Însuși secretarul de stat Marco Rubio, considerat de europeni cel mai moderat membru important al administrației Trump, a ieșit cu o declarație tranșantă. Rubio a fost cel care a făcut anunțul cu privire la interzicerea intrării în țară a cinci europeni. Este vorba de persoane pe care Casa Albă le consideră responsabile de presiunile făcute de Uniunea Europeană asupra companiilor de tehnologie americane, interpretate ca cenzură peste Atlantic. 

„Prea mult timp, ideologii din Europa au condus un efort orchestrat pentru a forța platformele americane să pedepsească punctele de vedere americane care nu le plac”, a fost mesajul postat de Marco Rubio pe platforma de socializare X.

Generalul (r) Alexandru Grumaz este primul ofițer important român cu studii la Harvard, iar în prezent este unul dintre cei mai respectați analiști militari și geopolitic. El remarcă faptul că SUA au decis să sancționeze un fost diplomat european și nu unul actual, ceea ce arată că Washingtonul nu intenționează o escaladare, însă vrea să transmită un mesaj ferm Uniunii Europene.

„Tensiunile transatlantice privind controlul spațiului digital au intrat într-o nouă fază, după ce un secretar de stat american a avertizat public, marți, pe platforma X, că Washingtonul intenționează „să interzică figurilor de frunte ale complexului industrial-cenzură globală intrarea în Statele Unite”. Declarația, care vizează explicit „ideologi din Europa”, este interpretată pe scară largă drept un atac direct la adresa Comisia Europeană și a arhitecturii sale de reglementare digitală. Deși unii oficiali și experți în politici tehnologice au descris această mișcare drept „următorul nivel de escaladare” într-un conflict deja latent, impactul imediat pare, cel puțin formal, limitat. Niciun oficial european aflat în funcție nu figurează printre cele cinci persoane sancționate prin interdicții de călătorie”, explică generalul Alexandru Grumaz.

Tirul pe Thierry Breton

Nu întâmplător, însă, pe listă se află Thierry Breton. Oficialul francez a intrat în trecut în conflict și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și este o personalitate controversată. Breton este cel care a făcut și o declarație criticată de mulți analiști, lăsând de înțeles că Bruxelles-ul a intervenit direct în alegerile din România și că o va face și în Germania, dacă situația o va impune.

„Să ne păstrăm calmul și să aplicăm legile în Europa, atunci când acestea riscă să fie eludate și dacă nu sunt aplicate, ar putea duce la interferențe. Au făcut-o în România și, evident, va trebui făcut, dacă va fi necesar, și în Germania”, spunea Breton, în ianuarie 2025. Evident, nu aceste declarații au condus la decizia Statelor Unite, deși declarația lui Breton a stârnit critici peste Atlantic.

„Lista include un nume extrem de familiar la Bruxelles: Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă și unul dintre principalii promotori ai Legii serviciilor digitale (Digital Services Act – DSA). Subsecretarul de stat american Sarah B. Rogers l-a descris pe Breton drept „un creier al Legii serviciilor digitale”, o caracterizare care subliniază caracterul simbolic al sancțiunii”, mai spune generalul, care amintește și reacția fostului comisar.

„Reacția fostului comisar nu a întârziat să apară. Tot pe X, Breton a întrebat retoric dacă „vânătoarea de vrăjitoare a lui McCarthy a revenit”, făcând trimitere la campania anticomunistă din anii ’50 condusă de senatorul american Joseph McCarthy. Aluzia sugerează că măsura Washingtonului nu ar fi una de securitate sau politică externă, ci mai degrabă un gest de intimidare ideologică. La Paris, reacția a fost promptă. Mai mulți oficiali francezi și-au exprimat sprijinul pentru Breton, interpretând sancțiunea ca pe un atac indirect la adresa suveranității digitale europene. Franța s-a poziționat constant în avangarda eforturilor UE de a impune reguli stricte marilor platforme tehnologice, iar episodul actual întărește, în viziunea Parisului, necesitatea ca Europa să își apere autonomia normativă față de Statele Unite”, punctează generalul Grumaz.

Americanii acuză cenzura Bruxelles-ului

El mai spune că Digital Services Act – DSA (noua lege a serviciilor digitale europene) a provocat o nouă fisură în relațiile transatlantice. Americanii o văd ca pe un mod în care europenii instaurează o veritabilă cenzură, la fel ca cea instituită în fostele țări socialiste, inclusiv România. Dacă Washingtonul o vede ca pe o nouă măsură menită să limiteze libertatea de exprimare în Uniunea Europeană, europenii, în schimb, se apără și spun că este îndreptată împotriva dezinformării.

„În esență, conflictul depășește cazul individual al lui Thierry Breton. Legea serviciilor digitale a devenit un punct de fricțiune major între cele două maluri ale Atlanticului: pentru Bruxelles, este un instrument de responsabilizare a platformelor și de protejare a spațiului public; pentru o parte a establishmentului politic american, ea reprezintă un model de reglementare care riscă să limiteze libertatea de exprimare și să fie exportat, implicit, către companii americane”, adaugă generalul.

Americanii au vrut totuși să evite o criză diplomatică. Din acest motiv, legea a vizat doar foști oficiali europeni.

„Faptul că Washingtonul a ales să sancționeze un fost oficial, și nu unul aflat în funcție, indică o strategie calculată: transmiterea unui mesaj dur, fără a declanșa o criză diplomatică directă. Cu toate acestea, episodul confirmă politizarea accelerată a reglementării digitale și adâncirea divergențelor transatlantice privind cine stabilește regulile jocului în economia digitală globală. Pentru moment, confruntarea rămâne una simbolică și retorică. Dar, în contextul presiunilor geopolitice și al rolului central al tehnologiei în societățile moderne, ea riscă să se transforme într-un test major al relației dintre Statele Unite și Uniunea Europeană”, încheie generalul Alexandru Grumaz.

Cine e generalul Grumaz

Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.

Fost consul general al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații.

Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.