Pro-rusul Victor Petrov, adjunctul bașkanului Găgăuziei, a dat în judecată Poliția de Frontieră după ce vameșii români l-au oprit de două ori să intre în România
0Victor Petrov, politician bulgaro-moldovean cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse, a deschis un nou proces împotriva autorităților române, după ce Poliția de Frontieră Iași i-a refuzat accesul în România în luna martie 2025, scrie Ziarul de Iași, care notează că decizia vameșilor români s-a bazat pe includerea lui Petrov în lista persoanelor sancționate de UE pentru acțiuni considerate destabilizatoare la adresa Republicii Moldova.
Incidentul din martie 2025 nu a fost primul de această natură. Petrov, acum în vârstă de 50 de ani, mai încercase să intre în România și în mai 2024, printr-un punct de frontieră din județul Giurgiu. Și atunci accesul i-a fost refuzat, iar politicianul a dat în judecată instituția, susținând prin avocat că decizia Consiliului European ar avea doar caracter „recomandativ”. Tribunalul Giurgiu i-a respins acțiunea în decembrie 2025.
În cazul incidentului de la Iași, Viktor Petrov a cerut anularea interdicției, radierea măsurii din evidențele Poliției de Frontieră și recunoașterea dreptului de liberă circulație în cazul său. Pro-rusul susține că nu i s-ar fi comunicat motivele refuzului și nici durata interdicției, potricit sursei citate.
Dosarul a fost transferat de Tribunalul Iași la Curtea de Apel București, unde procesul este programat să înceapă în martie 2026.
Sancțiuni și acuzații europene
Interdicția în cazul lui Victor Petrov, derivă dintr-o hotărâre a Consiliului European din februarie 2024, în care se afirmă că politicianul ar sprijini „acțiuni și politici care subminează democrația, statul de drept și stabilitatea Republicii Moldova”. Pro-rusul este acuzat de propagarea dezinformării, incitare la violență și alimentarea temerilor privind autonomia regiunii găgăuze, amintește Ziarul de Iași.
La includerea lui Petrov pe lista persoanelor cu interdicție de intrare în UE, Consiliul European a invocat rolul său de adjunct al bașkanului Adunării Populare a Găgăuziei și lider al Uniunii Poporului din Găgăuzia, formațiune care a fuzionat cu partidul „Renaștere”. Oficialii europeni notează și legături directe cu oligarhul fugar Ilan Șor, aflat la rândul său pe lista de sancțiuni.
Motivarea arată că autoritățile moldovene au blocat site-ul gagauznews.md, administrat de Petrov, din cauza conținutului considerat manipulator. Activitatea în mediul online ar fi continuat însă pe un alt domeniu, gagauznews.com..
Petrov, care respinge acuzațiile, susține că ar fi victima unei persecuții politice orchestrate de guvernarea de la Chișinău, afirmând că sancțiunile, atât cele naționale, cât și cele europene, ar fi nejustificate și ilegale.
Dincolo de interdicția de călătorie, persoanelor incluse pe lista UE le-au fost înghețate fondurile identificate în statele membre. Alături de Petrov se regăsesc figuri controversate precum Mariana Tauber, Vladimir Plahotniuc și Evghenia Guțul.
Investigații și controverse
Numele lui Petrov a apărut în mai multe rânduri în anchete jurnalistice din Republica Moldova. În decembrie 2025, o investigație Rise Moldova a arătat că politicianul și fosta sa soție sunt implicați în mai multe firme din Germania și SUA, neincluse în declarațiile sale de avere.
În 2024, Autoritatea Națională de Integritate a constatat că politicianul nu a declarat corect bunurile și interesele personale, identificând o avere nejustificată de peste 1,6 milioane de lei. Astfel, i s-a interzis ocuparea unei funcții publice timp de trei ani, cu excepția celor elective. Petrov a contestat decizia, însă fără succes. Tot în 2024, firmele la care avea interese au fost vizate de percheziții într-un dosar de evaziune fiscală.
Petrov a acuzat că numele i-a fost „pătat intenționat”
După investigația Rise Moldova, Petrov a reacționat pe Facebook, acuzând o campanie mediatică împotriva sa, susținând că numele îi este „pătat intenționat” și că este asociat în mod fals cu afaceri și persoane influente.
Politicianul pro-rus a criticat și Uniunea Europeană, afirmând că sancțiunile ar fi fost impuse pe baza unor informații „pro-guvernamentale”, fără o verificare reală.