Președintele Nicușor Dan, criticat de un fost comandant NATO pentru declarațiile de la Varșovia privind umbrela nucleară
0Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, consideră că este necesară „o dezbatere profundă” pentru a se ajunge la „un consens național” în privința posibilității ca România să găzduiască elemente de descurajare nucleară.
Generalul în rezervă Dorin Toma a criticat declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan pe tema descurajării nucleare cu ocazia vizitei în Polonia.
„De la Varșovia, nu de la București, ni s-a comunicat de către responsabilul cu securitatea și apărarea națională că, pe termen mediu (nu știm exact ce vrea să însemne acest lucru), pe teritoriul României nu va fi depozitat, permanent sau temporar, și nu va tranzita armament nuclear american sau francez”, a declarat Dorin Toma într-o postare pe Facebook.
El a reclamat „lipsa dezbaterii publice, cu argumente pro și contra, astfel încât opinia publică — interesată de acest subiect vital, cu implicații majore privind capacitatea de descurajare și de apărare a României — să își poată forma propria convingere”.
Generalul a oferit exemplele Poloniei, Finlandei și Suediei, unde subiectul este analizat și dezbătut pe scena publică.
”Am dat anterior exemplul Poloniei, unde acest subiect se dezbate din 2023, fiind inclusiv temă în campania prezidențială de anul trecut. Președintele Karol Nawrocki, pe timpul campanie prezidențiale, a militat activ pentru ca Polonia să obțină acces la arme nucleare americane prin programul NATO de „nuclear sharing” (partajare nucleară), argumentând că această măsură este singura garanție reală de securitate în fața agresivității Rusiei.
Finlanda dezbate în aceste zile ridicarea interdicției legale privind prezența armelor nucleare aliate pentru apărarea teritoriului național sau în cadrul NATO, decizia finală aparținând Parlamentului finlandez. O eventuală aprobare ar marca sfârșitul definitiv al neutralității nucleare a Finlandei, transformând țara într-un participant activ la arhitectura de descurajare nucleară a Alianței.
De asemenea, în Suedia subiectul este analizat atât în societate, cât și în Parlament. Guvernul suedez propune o abordare pragmatică privind prezența armelor nucleare pe teritoriul său în caz de război, integrându-se astfel activ în planificarea nucleară a NATO și lăsând ușa deschisă pentru descurajarea nucleară ca măsură de ultimă instanță”, mai spune generalul.
Vid informațional în România
„În schimb, în România nu are loc nicio dezbatere, fiind anunțați că subiectul nu se află printre preocupările responsabililor care coordonează securitatea și apărarea națională. Atunci când decizii de o asemenea magnitudine sunt comunicate sec, ca un «fapt împlinit», se creează un vid informațional. Acesta poate fi umplut de speculații sau, mai grav, poate lăsa societatea nepregătită pentru schimbări bruște de paradigmă geopolitică”, a avertizat fostul comandant NATO.
El consideră că se impune o dezbatere profundă indiferent de oportunitatea unei decizii finale.
„Indiferent dacă România ar trebui sau nu să găzduiască elemente ale descurajării nucleare, un consens național nu se poate construi în lipsa unei dezbateri profunde, fără a pune în balanță riscurile (devenirea unei ținte prioritare) și beneficiile (garanții de securitate sporite)”, a conchis Dorin Toma.
Generalul (r) Dorin Toma a condus Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, după ce, timp de doi ani, a fost şef adjunct al Forţelor Terestre Române. Cu o experiență vastă, el a mai ocupat de-a lungul carierei sale mai multe poziţii cheie în Armata României şi a luat parte şi la importante misiuni internaţionale, precum în Angola sau în Albania.
Anunțul lui Macron
Amintim că Emmanuel Macron a anunțat, în 2 martie, cu ocazia vizitei la baza operațională Île Longue, acolo unde se află submarinele franceze cu capacități nucleare, revizuirea doctrinei nucleare prin introducerea conceptului de „descurajare avansată”. Unul dintre cele mai importante elemente de noutate pe care le aduce această nouă strategie este posibilitatea de a deplasa elemente ale arsenalului nuclear francez în alte țări aliate din Europa, inclusiv în România.
„Descurajarea avansată este o abordare progresivă. Ea oferă, în primul rând, posibilitatea partenerilor de a participa la exerciții de descurajare. Aceasta poate implica, de asemenea, activități de semnalare, inclusiv dincolo de frontierele noastre stricte, sau participarea convențională a forțelor aliate la activitățile noastre nucleare. În cele din urmă, poate prevedea, în anumite circumstanțe, desfășurarea unor elemente ale forțelor strategice la aliații noștri”, a precizat președintele francez.
Întrebat joi, la Varșovia, despre propunerea președintelui Franței, inițial Nicușor Dan nu a intrat în foarte multe detalii, subliniind că România se află sub umbrela nucleară a NATO oferită de SUA
„România, ca toate țările NATO, e sub umbrela nucleară a NATO oferită de SUA. România este parte la deciziile care se iau în cadrul alianței. În relația cu Franța avem un parteneriat strategic, care este pe mai multe paliere, este într-o extindere și mă opresc aici”, a declarat Nicușor Dan.
Ulterior acesta a venit cu completări. Liderul de la București a precizat că această protecție nu presupune amplasarea de arme nucleare pe teritoriul țării. „A fi protejată de umbrela nucleară NATO nu presupune prezența unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României, ca să fie foarte clar. În viitorul mediu nu se pune problema ca componente nucleare să fie găzduite de teritoriul nostru”.