Povestea româncei care a devenit șofer de autobuz în Londra: „Am lucrat într-o brutărie, însă aveam nevoie de un loc de muncă bine plătit”
0O româncă, stabilită de mulți ani în Anglia, povestit pentru The Telegraph cum este să fii șofer pe autobuz. Femeia susține că salariul și programul au motivat-o încă de la început. „Știam că am nevoie de un loc de muncă bine plătit și care să mă ajute să am grijă de fiica mea și de școala ei”, a spus tânăra.
„Am devenit șofer de autobuz chiar înainte să împlinesc 40 de ani. Lucrasem într-o brutărie și simțeam că trebuie să fac o schimbare. Întotdeauna mi-a plăcut să conduc, dar eram îngrijorată de faptul că era considerată o meserie de bărbați și că femeile la volan erau foarte puține. Mi-am petrecut copilăria în România și am venit aici când aveam doar 22 de ani. Așadar, trăiesc și lucrez în Anglia de jumătate din viață, în special în domeniul ospitalității. Munca în brutărie nu îmi oferea această flexibilitate și nici un salariu suficient de mare și era și o muncă grea”, a povestit română.
Un prieten i-a spus că se gândește să devină șofer de autobuz și a început să se gândească și ea la acest lucru.
„Am ascultat toate lucrurile bune despre meseria pe care mi-o spunea, dar nu vedeam prea multe femei conducând, așa că nu m-am simțit suficient de încrezătoare pentru a o face eu însămi. Am ezitat și nu m-am înscris când a făcut-o prietenul meu, dar m-a pus pe gânduri. Prietenul meu mi-a tot vorbit despre acest loc de muncă în următorii patru ani și, în cele din urmă, am început să cred ceea ce spunea. A fost o a doua șansă pentru mine și am știut că trebuie să încerc, știind că, dacă nu merge bine, mă pot întoarce oricând să lucrez în restaurante și în serviciul clienți”, a spus femeia, pentru The Telegraph.
Cum a devenit șofer de autobuz
Pentru a deveni șofer de autobuz în Londra, trebuie să absolvit un curs de formare PCV în conformitate cu Driver and Vehicle Standards Agency. A durat aproximativ cinci luni în total, după un examen practic de conducere de patru ore și un examen teoretic și de percepție a pericolelor din prima.
„Partea cea mai grea este condusul pe ulițele înguste de la țară. Când învățam, mă tot întrebam cum va fi posibil să o iau pe un drum cu mașini parcate pe ambele părți. Pentru a vira un colț, autobuzul trebuie să ocupe ambele benzi. Pe ruta mea obișnuită, se intră pe autostradă, iar acest lucru poate fi înfricoșător. Partea cea mai bună este că ești plătit în timp ce te antrenezi. Acum câștig 33.000 de lire sterline și lucrez cinci zile pe săptămână. Pot câștiga și ore suplimentare, iar tariful este mai mare în schimbul de noapte și dimineața devreme”, a mai spus românca.
Traseul autobuzului pe care românca merge de la Queensbury Morrisons din nord-vestul Londrei prin stația Edgware până la Meadfield. Există 19 opriri de-a lungul drumului.
„Tind să lucrez de la mijlocul dimineții până după-amiaza târziu, ceea ce este bine pentru mine. Unii dintre colegii mei fac tura de dimineață, care începe în jurul orei 4.50 și se termină la ora 15.00. Eu fac tura de noapte, care începe în jurul orei 16:00 și se termină în jurul orei 24:00 sau 1:00. Să conduci autobuze înseamnă să-ți menții starea de spirit sub control”, dezvăluie femeia.
Perioada pandemiei, cea mai dificilă
Îngrijorările sale legate de a fi tratată diferit ca femeie au dispărut aproape complet.
„La garaj este ca o familie, uneori îmi ia 20 de minute să plec după tură pentru că stau de vorbă cu colegii mei în sala de odihnă”, mai spune românca.
„Ce iubesc la acest job este că ajung să cunosc multe persoane. Dacă lipsesc de pe traseu, mă întreabă unde am fost și dacă sunt bine. Am și pasageri cu deficiențe de auz și am vrut să pot comunica mai bine cu ei, așa că am învățat limbajul semnelor. Acum știu destul de bine să le fac semnele de bază și să îi salut”, susține aceasta.
Cea mai grea perioadă pe autobuz a fost în timpul pandemiei de Covid, când a trebuit să poarte mască toată ziua și pasagerii trebuiau să stea distanțați social, ceea ce a fost foarte dificil, mai ales că mulți oameni refuzau să-și poarte măștile.
„Mă bucur că acea perioadă a trecut, a fost oribilă”, a concluzionat femeia.