Video „Nu mai e ca înainte”. Mărturiile românilor dintr-o țară europeană renumită până de curând pentru nivelul de trai

Economia globală se află într-un moment de răscruce, iar Uniunea Europeană resimte acut aceste schimbări. Chiar dacă marile economii europene nu se confruntă cu criza care macină România, nivelul de trai scade vizibil inclusiv în Germania. Românii din diaspora, dar și cancelarul Friedrich Merz admit că nimic nu mai e ca înainte.

România este statul din Uniunea Europeană cu cei mai mulți cetățeni plecați peste hotare, iar dacă unii dintre ei au început să se mai întoarcă în ultimii ani, alții continuă să caute un El Dorado. În Germania, românii sunt sunt una dintre cele mai mari minorități. Datele publicate de Biroul Federal de Statistici al Germaniei arată că românii reprezintă cea mai mare minoritate din această țară formată din cetățeni care vin dintr-un alt stat al Uniunii Europene. 

Totuși, pe fondul problemelor economice cu care se confruntă acestă țară, mulți dintre cei care intenționau să facă pasul decisiv de a se muta în Germania ezită acum să o facă.

Că lucrurile nu merg deloc bine o dovedește faptul că foarte multe companii germane au trecut la disponibilăzări. Astfel, conform unui raport publicat de Asociaţia Constructorilor Germani de Automobile și citat de agenția germană DPA, zeci de mii de angajaţi doar din sectorul auto, fără a pune la socoteală și alte ramuri ale economiei, şi-au pierdut anul trecut locurile de muncă.

Aproape două treimi din companii şi-au redus anul trecut numărul de angajaţi din sectorul auto german și aproape una din două firme a raportat că şi în prezent au loc concedieri, mai arată sursa citată. Pe acest fond, după trei ani de recesiune economică, statul german a luat câteva măsuri nepopulare, iar unele îi privesc direct pe străini, inclusiv pe români.

Astfel, ajutoarele sociale au fost diminuate, iar în multe cazuri străinii fără loc de muncă au fost expulzați. Practic, statul german a adoptat aceeași politică precum Statele Unite, doar că eventualele abuzuri ale Berlinului sunt trecute sub tăcere. Printre cei expulzați sau rămași fără benficii sociale s-ar număra și câteva sute de români.

Cât mai merită pentru români să trăiască în Germania

În atare situație, se pune întrebarea dacă și în ce măsură românii ar mai avea motive să privească Germania ca pe un El Dorado și să caute cu orice preț să stabilească acolo. Evident, răspunsurile diferă de la caz la caz, dar în general predomină ideea că viitorul este sumbru chiar și în țara cu cea mai mare economie din Uniune Europeană.

Pe canalul Yout Tube „Viața în diaspora” sunt prezentate câteva dintre problemele pe care vor trebui să le înfrunte cei care au în plan să se mute în Germania, dar cu care se confruntă deja cei care locuiesc acolo.

Viața în diaspora s-a transformat dintr-o oportunitate de îmbogățire într-o „cursă din ce în ce mai grea”. Conform celor mai recente analize din comunitatea românească, pilonii stabilității germane, adică chiria accesibilă și siguranța locului de muncă, par să se clatine.

„Se mai merită să trăiești în Germania? Ai visat vreodată la o viață mai bună? Mulți români au plecat din țară cu speranța unui trai mai sigur, a unui salariu mai mare, a unei stabilități pe care poate nu o aveau acasă. Germania a fost pentru mulți dintre noi acel loc unde visele puteau deveni realitate, dar astăzi tot mai mulți oameni se întreabă: mai merită? Anii au trecut, iar lucrurile s-au schimbat. Ce era odată o destinație de vis pentru români începe să pară pentru unii o cursă din ce în ce mai grea”, explică autorul vloggului.

Prețuri tot mai mari

Prețurile au crescut peste măsură și în Germania, chiar dacă inflația nu a atins cifrele uriașe din România. Asta înseamnă un trai mult mai scump, chirii și prețuri mai mari în supermarket-uri.

„Îți mai amintești cum era acum câțiva ani? Cu un salariu decent puteai să îți permiți o chirie rezonabilă, facturile nu îți goleau contul, iar cumpărăturile pentru o săptămână nu păreau un lux. Astăzi însă, prețurile au luat-o razna. În marile orașe, găsirea unei locuințe la un preț accesibil pare o misiiune imposibilă. În München, chiria pentru un apartament de două camere poate depăși 1500 de euro, iar în Berlin, unde era cândva mai ieftin, și acolo prețurile au explodat. Dar nu doar chiriile au crescut. Cumpărăturile zilnice au devenit un adevărat test al răbdării. Dacă înainte umpleai coșul de cumpărături cu 50 de euro, acum abia dacă ieși din magazin cu câteva produse esențiale. Și salariile? Ele nu au crescut în același ritm. Da, sunt mai mari decât în România, dar când la final de lună îți dai seama că rămâi cu foarte puțin, începi să te întrebi: merită tot acest efort?”, mai spune autorul.

Tot mai puține angajări noi și tot mai multe disponibilizări

O problemă mare ar fi și cu locurile de muncă. Dacă până anii trecuți se făceau angajări în aproape toate domeniile, în prezent lucrurile arată diferit.

„Cândva, Germania avea nevoie disperată de muncitori străini. Te angajai repede, fără prea multe întrebări și aveai siguranța unui venit stabil. Acum însă, mulți români spun că lucrurile nu mai sunt la fel de simple. Recunoașterea diplomelor lor durează o eternitate, iar dacă nu vorbești bine germana, șansele de a găsi un loc de muncă bine plătit scad drastic”, avertizează vloggerul.

Există totuși și domenii unde se mai fac angajări: „Pe de altă parte, sunt și domenii unde forța de muncă este la mare căutare: sănătatea, construcțiile, transporturile. Acolo locurile de muncă încă există, dar sunt mai greu de obținut decât înainte. Așa că, dacă vii fără o calificare clară și fără cunoștințe de limba germană, te poți trezi într-o situație dificilă”, explică autorul.

O problemă este dată și de faptul că protecția socială nu mai este cea de acum câțiva ani. Bürgergeld e mult mai restrictiv și există de asemenea temeri reale privind viitorul „Kindergeld”, deoarece „guvernul discută tot mai des despre reducerea sumelor pentru familiile care trimit acești bani în afara Germaniei”.

„Pentru mulți români, Germania nu însemna doar un salariu mai mare, ci și un sistem social puternic. Dacă aveai nevoie de sprijin, statul era acolo să te ajute. Dar și aici lucrurile s-au schimbat. Bürgergeld, noul ajutor social, a înlocuit Hartz IV, dar a venit cu reguli mai stricte. Nu mai poți sta pur și simplu fără să îți cauți activ un loc de muncă, iar dacă nu îndeplinești cerințele, riști să pierzi ajutorul. Alocația pentru copii, Kindergeld, este încă un sprijin important, dar guvernul discută tot mai des despre reducerea sumelor pentru familiile care trimit acești bani în afara Germaniei. Ajutorul pentru chirie, Wohngeld, este teoretic disponibil, dar mulți spun că este aproape imposibil să-l obții. Procesul e lung, birocrația complicată, iar aprobările vin greu. Și atunci apare întrebarea: mai este Germania locul sigur de odinioară? Unii spun că da, că Germania rămâne o țară stabilă, că dacă muncești și te adaptezi poți trăi bine. Dar alții se gândesc serios să plece. Unii iau în considerare alte țări, cum ar fi Austria sau Olanda, unde taxele sunt mai mici și viața pare mai accesibilă. Alții spun că poate, doar poate, România începe să devină o opțiune din nou”, mai spune autorul.

Salari mai mari în Germania, cheltuieli pe măsură

Și alți români stabiliți în Germania au abordat același subiect. Vloggerul Leonid Gâsca a încercat o comparație detaliată între viața din Germania și cea din România, concentrându-se pe aspecte financiare, birocrație și calitatea vieții. În ce privește salariile, în România un salariu mediu pentru cineva fără studii (mall, fast-food) este de aproximativ 500 de euro, iar pentru specialiști (ingineri) ajunge la 1.000-1.500 de euro, spune el.

În Germania, lucrurile stau diferit. Salariul minim variază între 1.600-1.900 de euro, iar cel mediu pentru specialiști între 2.500-2.900. Impozitarea în Germania este complexă și depinde de clasa de impozitare. Persoanele singure plătesc aproximativ 42% taxe (clasa 1), dar pot ajunge la peste 50% dacă sunt încadrate greșit inițial. Persoanele căsătorite cu copii, unde doar un soț lucrează, plătesc în jur de 30-32% taxe. Marea problemă ar fi cu chiria.

„Să începem cu chiriile, fiindcă chiriile sunt foarte scumpe aici în Germania. În România ți-ai permite să-ți iei un apartament în chirie în jur de 500 de euro, un apartament decent undeva la periferia orașului sau așa, într-o zonă cât de cât ok. Pe când aici în Germania, cu 500 de euro poți să închiriezi decât o cameră într-un apartament în care stau șapte oameni sau într-o casă în care stau 10 oameni. De exemplu, dacă dorești să închiriezi un apartament aici în Germania, eu sunt în Frankfurt, în zona Hessen, ai nevoie să ai minim, sau hai să zicem în medie de 1.500 de euro cu utilități. Asta este undeva într-un sătuc pe lângă Frankfurt. Dacă dorești să te apropii de Frankfurt, să iei undeva chiar în oraș, fără 2.000-2.500 de euro pe lunănu poți să închiriezi ceva cu adevărat ok”, spune el.

Mai multă relaxare, dar și sărăcie în România

În ce privește calitatea vieții, autorul crede că în România se poate trăi mai relaxat, în timp ce în Germania există un stres constant legat de reguli stricte și vecini care pot raporta orice neregulă la poliție.

În schimb, Germania oferă avantajul de a fi în inima Europei și permite astfel vizitarea ușoară a Franței, Italiei sau Elveției cu mașina, lux care le lipsește românilor. Leonid mărturisește că a venit în Germania pentru a strânge bani pentru o casă sau o mașină, dar intenționează să se întoarcă în România.

„Eu am plecat din România fiindcă am locuit câțiva ani în România și am venit în Europa să muncesc, să fac bani, să-mi adun bani de o casă, de un apartament, de o mașină, ceva. Și dorința mea sinceră este ca într-un an, maxim doi ani de zile, să mă mut înapoi și să vin în România. Este foarte frumos să trăiești în România atunci când ai unde locui și nu trebuie să plătești chiria, care este un stres continuu. Dar să-ți aduni bani de apartament sau de casă în România este foarte, foarte greu. Îmi doresc să ajung și să locuiesc în România decât îmi doresc să rămân în Germania aici. Dar iarăși, dacă dorești să faci bani, dacă dorești să dai înainte, să ai acest primul push, acest prim startup în viața ta, ai nevoie într-adevăr de niște bani pe care mai ușor îi dobândești aici în Europa decât în România”, este concluzia lui.

De adăugat ar mai fi că, potrivit datelor oficiale din 2024 și 2025, aproape un milion de români (910.000) sunt înregistrați oficial în Germania. Numărul lor este cu siguranță mai mare, având în vedere că mulți alții trăiesc în această țară, dar nu sunt înregistrați și lucrează fără forme locale sau nu au niciun loc de muncă, dat nici nu sunt se califică și nu sunt înregistrați pentru a primi ajutoare sociale. Conform datelor publicate de Biroul Federal de Statistici al Germaniei, numărul românilor din Germania aproape că s-a dublat între 2015 și 2022, de la 450.000 la peste 883.000 de persoane. În 2008, numărul lor era de sub 100.000, iar cifrele arată că este vorba despre cea mai mare rată de creștere în rândul cetățenilor care provin din UE.

O țară cu mari probleme economice

Și autoritățile germane admit că cea mai mare economie a Uniunii Europene se confruntă cu probleme reale.

Cancelarul Friedrich Merz a recunoscut public că Germania „a trăit ani de zile peste posibilitățile sale”, iar experții avertizează acum că, fără reforme economice radicale, țara riscă să intre într-o criză de proporții.

Mai recent, chiar zilele acestea, Merz a avertizat că Germania și Europa trebuie să adopte cât mai urgent o serie de decizii pentru a evita declinul economic. Cancelarul a cerut cu celeritate dereglementarea radicală a tuturor sectoarelor economice, potrivit AFP, citată de Agerpres.

„După 25 de ani de declin progresiv în raport cu principalii noştri concurenţi, este timpul să luăm din nou decizii puternice. Doar o Europă puternică din punct de vedere economic poate fi suverană”, a spus Merz, în cadrul unei conferințe, la Anvers, în Belgia.

Declarația lui Merz a provocat un val de reacții la Berlin, după ce liderul conservator a mai spus și anterior că Germania nu își mai permite să susțină actualul sistem de pensii, care a ajuns la peste 31% din PIB – unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Merz a vorbit despre un „ruptură epocală profundă” și despre necesitatea unor măsuri de austeritate „dureroase”, pentru a le oferi tinerilor germani o minimă perspectivă de viitor.