Exclusiv Nicușor Dan arată cu degetul spre diplomați. Cine e vinovat pentru eșecurile externe ale României
0Într-o ieșire fără precedent, președintele Nicușor Dan a criticat corpul diplomatic și a anunțat o amplă remaniere, recunoscând indirect limitele politicii externe românești. Experții consultați de „Adevărul” încearcă să dea o imagine cât mai clară asupra stării diplomației românești și a cauzelor pentru care România punctează sub potențialul ei în politica externă.
Președintele Nicușor Dan s-a arătat pentru prima dată critic față de corpul diplomatic al României, acuzându-l că nu face suficient pe „frontul diplomației economice”. Șeful statului a recunoscut astfel, dacă nu eșecurile politicii externe a României, cel puțin limitele ei.
Totuși, conform Constituției României, președintele este cel care are principalele prerogative în domeniul politicii externe, astfel că o discuție ar fi și în ce măsură vina pentru aceste eșecuri le aparține ultimilor președinți. Conform Constituției României (art. 91), șeful statului reprezintă țara în relațiile externe, încheie tratate internaționale negociate de Guvern și acreditează sau confirmă reprezentanții diplomatici.
De unde vin problemele
Expert în politici de securitate și politici publice, Marius Ghincea este cercetător la Universitatea ETH, în Zurich. În opinia sa, corpul diplomatic ar avea într-adevăr nevoie de o serie importantă de reforme. Marius Ghincea vorbește despre schimbări pe trei paliere.
„Corpul diplomatic are nevoie de o serie importantă de reforme pe cel puțin trei paliere. Acestea au început, într-o măsură limitată, de anul trecut, odată cu venirea Oanei Țoiu. În primul rând, ministerul are nevoie de o reformă a proceselor administrative interne, a modului în care circulă informația și se iau deciziile. Este nevoie de reguli mai clare, căi mai puține de eludare a mecanismelor formale de control a resursei umane, și de o descentralizare. În al doilea rând, este nevoie de investiții în capitalul uman. În diplomații din centrală și din serviciul exterior. Avem nevoie ca acești oameni să aibă pregătire continuă, să aibă pregătire de analiză și să aibă acces la cursuri de limbi străine. În al treilea rând, avem nevoie de o schimbare de cultura organizațională și de o acceptare a criticii constructive, a comunicării pe orizontală și o îmbrățișare a dialogului onest despre problemele”, spune Ghincea..
Criticile președintelui ar fi îndreptățite, în opinia sa, cel puțin în parte. O mare problemă ar rezulta din cauza faptului că diplomația românească este în continuare tributară politicului, iar lipsa resurselor și lipsa oricăror ambiții duce la plafonare și la irelevanță.
„Diplomația românească servește decidenții politici. Deci orice problemă începe de la voința sau absența voinței politice. Diplomația românească actuală este și reflecția lipsei de interes a miniștrilor din trecut, a politicienilor pentru politică externă și calitatea diplomației. Lipsa de ambiție, de resurse, de idei sunt și expresia deciziilor politicienilor. Peștele de la cap se împute. În prezent, problema principală a diplomației este legată de lipsa percepută de relevanță și impact extern. Cuplată cu continuitatea unor rețele nepotiste și clientelare în minister. Oana Țoiu a luat măsuri să rezolve unele dintre acestea. Dar este încă prea puțin, insuficient”, mai spune Ghincea.
Nu s-a schimbat nimic față de mandatele lui Klaus Iohannis
În opinia lui Marius Ghincea, se poate vorbi de o moștenire, inclusiv din timpul administrației Iohannis. Președintele Nicușor Dan, deși îi critică pe diplomații români, are lacunele sale, iar până acum nu a reușit să aducă nimic nou față de Klaus Iohannis.
„Lui Nicușor Dan i se poate reproșa că nu face decât să continue abordarea lui Iohannis. Este Iohannis 3.0 din punct de vedere al politicii externe. Avem nevoie de implicare, ambiție și asertivitate. Dar mai presus de orice, avem nevoie de o viziune solidă privind rolul României în lume și în Europa. Asta este ce trebuie să livreze președintele”, adaugă Ghincea.
România nu poate să puncteze mai mult în plan extern atâta timp cât Ministerul Afacerilor Externe este subfinanțat, iar interesul politicienilor de a avea o reprezentare serioasă la nivel extern este mai degrabă scăzut. Marius Ghincea vede trei factori importanți care explică în mare măsură limitele politicii externe românești.
„Sunt trei factori care explică situația politicii externe românești: lipsa îndelungată de voință politică, lipsa de resurse materiale adecvate și lipsa de idei și inițiative intelectuale noi care să reîmprospăteze paradigmele care ghidează gândirea și analiza de politică externă. Dacă le rezolvăm pe acestea, ar trebui să avem o politică externă mai proeminentă, productivă și cu rezultate”, susține Ghincea.
Nicușor Dan, ironizat de un cunoscut analist
Analistul politic Ștefan Popescu este și mai critic cu președintele Nicușor Dan și recurge și la ironie. El remarcă faptul că deși șeful statului îi critică pe diplomați, în realitate s-a dovedit un președinte inactiv, care nu a fost capabil să puncteze în plan extern.
„Domnul Nicușor Dan își îndreaptă tirul critic către corpul diplomatic al României, acuzându-l că nu face suficient pe frontul diplomației economice. În cele nouă luni de mandat, președintele s-a arătat deosebit de activ în promovarea cooperării economice internaționale a României. Prezența sa la Davos — locul unde se fac și se desfac alianțe de capital — a fost marcată de întrevederi cu nume grele ale business-ului global, semnalând voința de a da un exemplu personal”, a fost ironia la care a apelat Ștefan Popescu.
La fel ca Marius Ghincea, Ștefan Popescu crede că una dintre cauzele lipsei de rezultate la nivel extern este subfinanțarea cronică a Ministerului de Externe. România, practic, face economii și când vine vorba de politica sa externă, de imaginea țării, iar politicienii arată că nu sunt deloc deranjați de faptul că la capitolul relevanță suntem depășiți de state mult mai insignifiante, cu o populație mai mică decât cea a Bucureștiului. Iar cel mai bun exemplu aici sunt statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania. Populația Letoniei este înregistrată la aproximativ 1,84 - 1,86 milioane de locuitori la începutul anului 2026, în timp ce cea a Estoniei, țara care o dă pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas, are 1,3 milioane de locuitori.
„Domnul Dan uită că Ministerul de Externe operează cu resurse cronic insuficiente: ambasade subdimensionate, un corp diplomatic și administrativ printre cele mai slab remunerate din Uniunea Europeană şi mai ales lipsa interesului politic pentru MAE, lipsa tracțiunii politice în acțiunea diplomatică şi de promovare începând chiar cu şeful statului. Deci înainte de a vorbi de diplomația României, m-aş uita într-o oglindă morală”, a mai spus Ștefan Popescu.
Ce a spus președintele Nicușor Dan
Recent, președintele Nicușor Dan a anunțat că pregătește o adevărată reformă la nivelul Ministerului de Externe. El s-a referit la o amplă remaniere în corpul diplomatic al României și a spus că între 40 și 50 de ambasadori vor fi rechemați în țară în următoarele luni, din cauza mandatelor depășite și a lipsei implicării în promovarea intereselor economice ale României. Practic, el a acuzat diplomații români pentru eșecurile unui minister și în ultimă instanță pentru eșecurile României pe plan extern, deși nu a spus-o chiar cu subiect și predicat.
„Estimez că în martie o să avem 40, 50 de schimbări importante. Urmează capitale importante. Termenul uzual este de patru ani pentru un diplomat. Acest termen a expirat, trebuia să avem schimbări după alegerile din noiembrie 2025, dar asta nu s-a întâmplat, o să avem schimbări în martie 2026”, a declarat președintele.
Pe lângă acest aspect administrativ, principala nemulțumire privește activitatea economică a misiunilor diplomatice.
„În linii mari, pe partea strict diplomatică, diplomația noastră este una profesionistă. Ce a lipsit, și am spus asta public de mai multe ori, a lipsit ceea ce se cheamă o diplomație economică. Aici, din nou, sunt două componente - este activitatea propriu-zisă a ambasadorului, care se duce, discută cu mari companii din țara respectivă, încercând să stabilească relații, care tatonează piața, vede companii din România care au oportunități, deschide uși, pe de altă parte, trebuie să existe un creier, o viziune în spate care să îndrepte pe oamenii ăștia către a face aceste activități. Și noi n-am avut nici una, nici alta, dacă e să o spunem așa, adică nu am avut o viziune centrală de diplomație economică”, a spus președintele Nicușor Dan la Radio România Actualități.