Exclusiv Nicușor Dan arată cu degetul spre diplomați. Cine e vinovat pentru eșecurile externe ale României
0Într-o ieșire fără precedent, președintele Nicușor Dan a criticat corpul diplomatic și a anunțat o amplă remaniere, recunoscând indirect limitele politicii externe românești. Experții consultați de „Adevărul” încearcă să dea o imagine cât mai clară asupra stării diplomației românești și a cauzelor pentru care România punctează sub potențialul ei în politica externă.
Președintele Nicușor Dan s-a arătat pentru prima dată critic față de corpul diplomatic al României, acuzându-l că nu face suficient pe „frontul diplomației economice”. Șeful statului a recunoscut astfel, dacă nu eșecurile politicii externe a României, cel puțin limitele ei.
Totuși, conform Constituției României, președintele este cel care are principalele prerogative în domeniul politicii externe, astfel că o discuție ar fi și în ce măsură vina pentru aceste eșecuri le aparține ultimilor președinți. Conform Constituției României (art. 91), șeful statului reprezintă țara în relațiile externe, încheie tratate internaționale negociate de Guvern și acreditează sau confirmă reprezentanții diplomatici.
De unde vin problemele
Expert în politici de securitate și politici publice, Marius Ghincea este cercetător la Universitatea ETH, în Zurich. În opinia sa, România nu-și atinge potențialul și nu contează în relațiile internaționale atât cât i-ar permite poziția strategică. Limitele politicii externe românești sunt evidente, spune el. Acest lucru devine tot mai evident, iar România nu este de regulă invitată la întrunirile speciale, așa cum a fost cea de la Berlin, după anunțul cu privire la „Europa cu mai multe viteze”.
„Statul român nu își asumă mai mult. Critica la adresa președintelui sau guvernului trebuie să pornească de la nivelul de motivație și voință politică. Dacă noi nu vrem, evident că ceilalți nu ne invită la întrunirile importante”, a spus Ghincea.
De fapt, situația nu este deloc una nouă, ci se perpetuează. După 1990, România a fost de regulă absentă de la masa celor care iau deciziile importante. Și chiar dacă am reușit să devenim parte a NATO și a Uniunii Europene, nu contăm acolo pe cât am putea să o facem.
În opinia lui Marius Ghincea, se poate vorbi de o moștenire, inclusiv din timpul administrației Iohannis.
„Aceasta este și o moștenire. În vremea lui Iohannis am avut foarte mult această lipsă de ambiție, iar acum nu vedem nicio schimbare. Aici avem oportunitatea, șansa să fim hub logistic, simplu, din motive geografice. Avem cea mai lungă graniță cu Ucraina și trebuie să treacă pe la noi resursele către Ucraina. Dar restul, din partea statului român, nu se asumă”, a mai spus Ghincea.
Nu s-a schimbat nimic față de mandatele lui Klaus Iohannis
Pe de altă parte, nici președintele Dan nu s-a remarcat cu nimic în ce privește activitatea în plan extern. Ba chiar din contră, consideră Marius Ghincea.
„Președintele nu arată nicio schimbare, iar din acest punct de vedere este un fel de Iohannis 3.0”, a rezumat Ghincea.
Cauzele pentru care suferim la acest capitol țin și de faptul că în statul român tot ceea ce ține de politica externă este trecută în plan secund, iar prioritatea este politica internă. De altfel, nici măcar în campaniile electorale nu se vorbește prea mult despre politica externă, ci doar atunci când politicienii se atacă unii pe alții. De altfel, constant liderii politici se acuză de trădare națională, iar pentru a fi mai convingători cu propriul electorat se categorisesc a fi „pro-occidentali” sau „suveraniști”.
Nici unul dintre ei nu stăpânește însă, cu rare excepții, noțiuni elementare de politică externă și nu contează la nivel internațional, nici măcar în Europa.
Probleme la nivelul Ministerului de Externe
În același timp, la nivelul Ministerului de Externe nu sunt cultivați profesioniștii, iar în multe cazuri sinecurile politice ajung să ia deciziile importante. Nu întâmplător România este apatică, pentru că mulți dintre ei evită să ia decizii importante sau să adopte poziții tranșante și din cauză că își cunosc limitele și se tem să nu greșească. Așa apare inacțiunea.
Pe lângă toate acestea, subfinanțarea Ministerului de Externe ar trebui să dea de gândit. Marius Ghincea remarcă tocmai acest lucru.
„Oameni de calitate am avea, pentru că aud că nu avem. De fapt, oameni avem. Există și profesioniști, oameni capabili, dar cei mai mulți dintre ei sunt în eșalonul secund sau în eșalonul 3. Nu doar că nu pot să ia decizii, dar munca lor nici nu este pusă în valoare. Iar un aspect important ține de subfinanțare. Nu se găsesc bani pentru Ministerul de Externe, iar rezultatele nu pot să fie decât pe măsură”, a punctat Ghincea.
Nicușor Dan, ironizat de un cunoscut analist
Analistul politic Ștefan Popescu este și mai critic cu președintele Nicușor Dan și recurge și la ironie. El remarcă faptul că deși șeful statului îi critică pe diplomați, în realitate s-a dovedit un președinte inactiv, care nu a fost capabil să puncteze în plan extern.
„Domnul Nicușor Dan își îndreaptă tirul critic către corpul diplomatic al României, acuzându-l că nu face suficient pe frontul diplomației economice. În cele nouă luni de mandat, președintele s-a arătat deosebit de activ în promovarea cooperării economice internaționale a României. Prezența sa la Davos — locul unde se fac și se desfac alianțe de capital — a fost marcată de întrevederi cu nume grele ale business-ului global, semnalând voința de a da un exemplu personal”, a fost ironia la care a apelat Ștefan Popescu.
La fel ca Marius Ghincea, Ștefan Popescu crede că una dintre cauzele lipsei de rezultate la nivel extern este subfinanțarea cronică a Ministerului de Externe. România, practic, face economii și când vine vorba de politica sa externă, de imaginea țării, iar politicienii arată că nu sunt deloc deranjați de faptul că la capitolul relevanță suntem depășiți de state mult mai insignifiante, cu o populație mai mică decât cea a Bucureștiului. Iar cel mai bun exemplu aici sunt statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania. Populația Letoniei este înregistrată la aproximativ 1,84 - 1,86 milioane de locuitori la începutul anului 2026, în timp ce cea a Estoniei, țara care o dă pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas, are 1,3 milioane de locuitori.
„Domnul Dan uită că Ministerul de Externe operează cu resurse cronic insuficiente: ambasade subdimensionate, un corp diplomatic și administrativ printre cele mai slab remunerate din Uniunea Europeană şi mai ales lipsa interesului politic pentru MAE, lipsa tracțiunii politice în acțiunea diplomatică şi de promovare începând chiar cu şeful statului. Deci înainte de a vorbi de diplomația României, m-aş uita într-o oglindă morală”, a mai spus Ștefan Popescu.
Ce a spus președintele Nicușor Dan
Recent, președintele Nicușor Dan a anunțat că pregătește o adevărată reformă la nivelul Ministerului de Externe. El s-a referit la o amplă remaniere în corpul diplomatic al României și a spus că între 40 și 50 de ambasadori vor fi rechemați în țară în următoarele luni, din cauza mandatelor depășite și a lipsei implicării în promovarea intereselor economice ale României. Practic, el a acuzat diplomații români pentru eșecurile unui minister și în ultimă instanță pentru eșecurile României pe plan extern, deși nu a spus-o chiar cu subiect și predicat.
„Estimez că în martie o să avem 40, 50 de schimbări importante. Urmează capitale importante. Termenul uzual este de patru ani pentru un diplomat. Acest termen a expirat, trebuia să avem schimbări după alegerile din noiembrie 2025, dar asta nu s-a întâmplat, o să avem schimbări în martie 2026”, a declarat președintele.
Pe lângă acest aspect administrativ, principala nemulțumire privește activitatea economică a misiunilor diplomatice.
„În linii mari, pe partea strict diplomatică, diplomația noastră este una profesionistă. Ce a lipsit, și am spus asta public de mai multe ori, a lipsit ceea ce se cheamă o diplomație economică. Aici, din nou, sunt două componente - este activitatea propriu-zisă a ambasadorului, care se duce, discută cu mari companii din țara respectivă, încercând să stabilească relații, care tatonează piața, vede companii din România care au oportunități, deschide uși, pe de altă parte, trebuie să existe un creier, o viziune în spate care să îndrepte pe oamenii ăștia către a face aceste activități. Și noi n-am avut nici una, nici alta, dacă e să o spunem așa, adică nu am avut o viziune centrală de diplomație economică”, a spus președintele Nicușor Dan la Radio România Actualități.