Ministerul Apărării pune la îndoială reforma centrelor militare județene: „Poate conduce la scăderea eficienței”

Ministerul Apărării (MApN) se arată reticent față de preluarea centrelor militare județene, inițiativă lansată de premierul Ilie Bolojan în urma consultărilor președinți de consilii județene. Într-un răspuns transmis la solicitarea „Adevărul”, MApN avertizează asupra riscurilor pe care le-ar implica un transfer rapid al acestor structuri și explică de ce ele sunt finanțate, în prezent, din bugetele autorităților locale.

Premierul Ilie Bolojan a precizat că transferul a fost una dintre solicitările constante ale Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR). Potrivit șefului Executivului, bugetul total pe care consiliile județene îl alocă anual pentru întreținerea acestor centre se ridică la aproximativ 37 milioane de lei. 

„Înțelegerea pe care am făcut-o cu Ministerul Apărării a fost ca acest transfer să fie prevăzut în legea care ar urma să apară, legată de administrație, dar să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2027”, a declarat premierul. 

Bolojan a explicat că termenul de grație este necesar pentru a clarifica situația juridică a imobilelor, unele dintre acestea fiind proprietatea consiliilor județene, în timp ce altele funcționează în spații închiriate. 

MApN apără modelul actual

Potrivit ministerului, centrele militare sunt structuri cu un rol mult mai larg decât simpla administrare locală, active atât în timp de pace, cât și în situații excepționale:

„Centrele militare sunt structuri militarizate care, prin activitățile desfășurate, contribuie la îndeplinirea de către administrațiile publice locale și nu numai a măsurilor și acțiunilor ce se realizează în timp de pace pentru asigurarea reacției prompte, aplicate, flexibile și convergente, atât a structurilor din sistemul național de apărare, cât și a populației și economiei din structurile administrativ-teritoriale, pe timpul stărilor de urgență și asediu, la mobilizare și război", a transmis Ministerul Apărării.

MApN invocă explicit Codul administrativ pentru a justifica această sarcină plasată pe umerii județelor. Interesele locale, arată MApN, sunt prin definiție subordonate celor naționale, iar finanțarea centrelor militare de către consiliile județene a fost o opțiune deliberată a legiuitorului, nu un accident legislativ:

„Efortul financiar plasat de legiuitor în responsabilitatea autorităților județene cu privire la asigurarea funcționalității centrelor militare județene trebuie privit nu doar strict din punct de vedere financiar-contabil, ci ca activitate publică de nivel județean, subsumată efortului național de pregătire a populației pentru apărare, în cadrul unei responsabilități constituționale a autorităților locale", a explicat MApN.

Centrele militare, mult mai mult decât birouri de recrutare

MApN detaliază și rețeaua de cooperare pe care centrele militare o întrețin la nivel local, subliniind că acestea nu sunt structuri izolate, ci noduri de coordonare între mai multe instituții ale statului. Centrele militare acționează, potrivit ministerului, ca interfață între armată și întreaga administrație județeană:

„Centrele militare cooperează, pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin pe timpul stării de asediu, la mobilizare și război, cu Instituția Prefectului, structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, inspectoratele județene de jandarmi, inspectoratele pentru situații de urgență, inspectoratele școlare județene, instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar și consiliile județene, primăriile municipiilor, orașelor și comunelor din zona de responsabilitate", a transmis Ministerul Apărării.

Această rețea extinsă de relații instituționale este prezentată drept principalul argument pentru formula de finanțare mixtă care a existat până acum. Ministerul susține că tocmai această prezență activă în viața comunităților justifică împărțirea costurilor între bugetul central și cel județean:

„Prin nivelul de implicare a centrelor militare în activitatea desfășurată la nivel local de către autoritățile administrației publice, gradul ridicat de colaborare și cooperare cu diverse instituții publice județene și operatori economici, atât pe timp de pace, cât și pe timpul stării de asediu, mobilizare sau la război, participarea semnificativă a centrelor militare în viața comunităților din zona de responsabilitate, aceste structuri se dovedesc a fi un canal de comunicare extrem de eficient între comunitățile locale și MApN, justificându-se pe deplin echilibrul bugetar între cheltuielile necesare desfășurării specifice - suportate de către consiliile județene și cheltuielile de personal – suportate de către MApN", a explicat MApN.

Avertismentul: schimbarea bruscă poate slăbi apărarea

Deși nu contestă direct decizia Guvernului, MApN avertizează asupra unui transfer precipitat. Trecerea finanțării la bugetul central, dacă nu este gestionată cu atenție, poate lăsa, cel puțin temporar, goluri în sistemul de răspuns la crize, arată ministerul.

„O eventuală modificare a sursei de finanțare a centrelor militare, având în vedere componentele activității acestora de completare cu resurse umane și materiale a structurilor din sistemul național de apărare și ordine publică, poate conduce pentru o anumită perioadă de timp la scăderea eficienței sistemelor de gestionare a situațiilor excepționale/extraordinare", a avertizat Ministerul Apărării.

Unele dintre centrele sunt în proprietatea consiliilor județene, altele funcționează în spații închiriate, iar MApN a solicitat garanții că personalul militar nu va fi evacuat din sediile pe care le ocupă după preluarea administrării.

Generalul Bălăceanu: „MApN nu poate investi în infrastructură dacă nu e proprietar”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat pentru „Adevărul” că măsura nu este doar una administrativă, ci are implicații directe asupra siguranței naționale. În contextul actual de securitate, centrele militare nu mai sunt simple birouri de recrutare, ci structuri care, în caz de forță majoră, preiau comanda teritorială.

„Vorbim de o activitate importantă a centrelor militare pe timp de pace. Dar acum, prin proiectul Legii Apărării Naționale, apar aspecte mult mai clare. Acolo, în lege, la un articol, se precizează că pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare și al stării de război, în fiecare județ și în municipiul București se înființează funcția de comandant militar. Acest comandant militar conduce un comandament constituit pe structura de bază a centrului militar județean”, a detaliat generalul Bălăceanu.

Expertul militar a subliniat că ieșirea din acest blocaj ar permite Armatei modernizarea clădirilor respective.

„În momentul în care MApN devine proprietar, are dreptul să investească. La ora actuală, MApN nu poate să investească din punctul de vedere al infrastructurii acestor centre. Poate să investească în dotarea lor. Și când vorbim de posibilitatea ca acest centru militar să devină comandament militar, odată cu stările excepționale, el trebuie să aibă o infrastructură pregătită încă pe timp de pace”, a adăugat Virgil Bălăceanu.

Generalul a oferit exemplul Ucrainei pentru a ilustra necesitatea unei delimitări clare a responsabilităților și a unei infrastructuri solide. Generalul a menționat că, deși primarii sunt vizibili public, structura de comandă militară este cea care coordonează apărarea efectivă, iar cele două entități trebuie să colaboreze perfect, lucru facilitat de o administrare centralizată la nivelul Armatei.

Președintele CJ Brașov: „E mai bine să le gestioneze Ministerul Apărării”

Din perspectiva administrației locale, transferul este o gură de oxigen. Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, a declarat pentru „Adevărul” că presiunea pe bugetele locale este uriașă, mai ales din cauza cheltuielilor sociale, iar armata este mai în măsură să gestioneze propriile clădiri.

„Consiliile județene au o presiune bugetară și pe Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, și pe tot ceea ce s-a descentralizat de la nivel național. Și, dacă tot există proprietatea Ministerului Apărării, am considerat de cuviință că e bine să le gestioneze, să le evalueze, să le bugeteze și, în felul acesta, să poată avea control asupra lor. Cred că de la Ministerul Apărării se pot coordona mult mai bine, fiindcă își cunosc specificul și știu exact care le sunt necesitățile. Și pe parte de tehnică, de logistică, și pe parte de reabilitări”, a explicat Adrian Veștea.

Amintim că, până la 1 ianuarie 2027, Guvernul și autoritățile locale trebuie să rezolve situația contractelor de închiriere și a transferurilor de proprietate, astfel încât Armata să aibă garanția continuității în spațiile pe care le ocupă.