Legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, atacată la CCR. Cum argumentează Curtea Supremă

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis joi, 4 septembrie, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a se pronunța în legătură cu proiectul care modifică pensiile magistraților. 

„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, a transmis Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept, mai pecizează Înalta Curte. 

Principalele motive de neconstituționalitate vizează „încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi  neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”.

„Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”, se arată în comunicatul de presă transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Drept urmare, instanţa supremă a decis sesizarea Curţii Constituţionale, prin Hotărârea nr. 3/04.09.2025.

Premierul Ilie Bolojan a prezentat în Parlament, luni seară, pachetul de reforme pentru care Guvernul își asumă răspunderea, primul vizând pensiile magistraților. Magistrații români nu vor mai putea ieși la pensie la 48 de ani, iar cuantumul pensiei nu va mai reprezenta 100% din ultimul salariu.

Vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani, vechimea minimă necesară va fi ridicată de la 25 la 35 de ani, iar pensiile vor fi plafonate la 70% din venitul net. „Chiar și cu aceste ajustări, pensiile rămân considerabile, la 14.000–15.000 de lei. Este o lege pentru echitate și încrederea în justiție, nu împotriva magistraților”, a precizat premierul.  

„Trebuie să restabilim dreptatea. Păstrăm respectul pentru magistrați, înțelegem contribuția lor majoră în societate, dar, în același timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere. Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România.

Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a declarat Ilie Bolojan.