Instanța supremă se pregătește să dea Guvernul în judecată și cere plata „imediată” a restanțelor salariale către magistrați

Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis Guvernului, vineri, o plângere prealabilă prin care cere „deblocarea de îndată” a restanțelor salariale câștigate de magistrați în urma a mii de procese.

 Șefa instanței supreme, Lia Savonea, anunță că va intenta proces Guvernului dacă magistrații nu își vor primi sumele restante obținute prin hotărâri judecătorești.

Președinta Înaltei Curți de casație și Justiție a înaintat o plângere prealabilă în care prezintă trei revendicări.

• „să dispuneți de îndată măsurile necesare pentru asigurarea și punerea la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi; 
• să procedați la rectificarea/alocarea bugetară corespunzătoare, după caz; 
• să ne comunicați răspunsul motivat, în termenul prevăzut de lege”.

Instanța supremă califică drept refuz nejustificat decizia Guvernului de a nu aloca sumele necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii și scadente în anul 2026.

„Acest refuz rezultă, în concret, din: neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026; diminuarea sumelor solicitate față de necesarul transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție; neasigurarea fondurilor necesare, deşi obligația de plată este certă, lichidă şi exigibilă; nesoluționarea favorabilă a solicitărilor și demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară. Existența unui refuz nejustificat în sensul Legii nr. 554/2004 Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice persoană vătămată într-un drept ori interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ. Persistarea în acest refuz nejustificat va angaja și răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului”, potrivit plângerii prealabile, scrie Agerpres.

Textul plângerii prealabile a fost postat vineri de judecătorul Alin Ene, membru al CSM şi un susținător al șefei Înaltei Curţi, Lia Savonea.

În caz de nesoluționare a solicitării sale, Înalta Curte anunță va cere nu doar obligarea la plată, ci și amendarea drastică a celor responsabili de întârzierea restanțelor salariale ale magistraților:

„Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspunderea autorităților publice sesizate, ci şi, în condițiile legii, răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanței obligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentru prejudiciul cauzat prin întârziere. În plus, în ipoteza neexecutării hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată, vom solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi despăgubiri pentru neexecutarea obligației”, se menționează în plângerea adresată vineri Guvernului.

Coaliția de guvernare a deblocat bugetul pe 2026 după un compromis între partide: pachetul social cerut de Partidul Social Democrat a fost finanțat prin tăieri de la bugetele Justiției.

 „Având în vedere problemele pe care le parcurgem și criza generată de războiul din Golf, s-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de Coaliție. Aveam două posibilități: prima era să creștem deficitul cu anvelopa necesară amendamentelor din Parlament, însă nu s-a mers pe această variantă. Varianta pe care s-a căzut de acord este reducerea altor cheltuieli: mai exact, reducem sumele destinate achitării unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe judecătorești din anii trecuți și amânarea acestora în anii următori”, a spus premierul Ilie Bolojan. 

Două miliarde de euro este suma pe care magistrații au câștigat-o retroactiv în ultimii ani, parte dintre restanțe fiind achitate de guvern, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan.