ÎCCJ reia, la cererea DNA, dosarul campaniei prezidențiale din 2009, în care sunt sunt vizate Elena Udrea și Ioana Băsescu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis judecarea recursului în casație făcut de DNA în dosarul Elenei Udrea și Ioanei Băsescu, după ce au scăpat de condamnări ca urmare a prescrierii faptelor.

Judecătorii au dispus ca judecarea pe fond a cererii DNA în dosarul Elenei Udrea și Ioanei Băsescu, privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009, să aibă loc pe 22 noiembrie, potrivit AGERPRES.

„În temeiul art. 440 alin. (4) Cod procedură penală, admite, în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva deciziei nr.232/A din data de 11 iulie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, în dosarul nr. 5230/2/2017. Trimite cauza în vederea judecării recursului în casaţie la completul C8, în compunere de 3 judecători. Fixează termen de judecată, în şedinţă publică, la data de 22 noiembrie 2023", a transmis Înalta Curte de Casație și Justiție.

DNA a introdus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) recursul în casaţie în procesul Elenei Udrea şi Ioanei Băsescu. Cele două au scăpat de condamnări ca urmare a prescrierii faptelor, fiind acuzate de infracțiuni în legătură cu finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009.

Prin recursul în casație se încearcă anularea deciziei Instanței supreme din 11 iulie, când s-a dispus încetarea procesului, fiind anulată condamnarea de 8 ani primită la instanţa de fond pentru Elena Băsescu și condamnarea de 5 ani pentru instigare la delapidare şi spălarea banilor pentru Ioana Băsescu. Motivul a fost că faptele s-au prescris, deși magistraţii au constatat că există dovezi care ar atesta vinovăţia Elenei Udrea și Ioanei celor două.

De asemenea, au fost anulate toate condamnările primite de ceilalţi inculpaţi din dosar: Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări), care avea o pedeapsă de 6 ani în primă instanţă pentru luare de mită; Victor Tarhon (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea), care primise la fond 4 ani cu suspendare pentru luare de mită; Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal), condamnat în primă instanţă la 3 ani cu suspendare pentru delapidare.

Acţiunea introdusă de procurori se întemeiază pe decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care oferă posibilitatea judecătorilor români să nu aplice două decizii ale Curţii Constituţionale şi o hotărâre a Instanţei supreme privind prescrierea pedepselor, dacă prin aceasta se încalcă dreptul UE. În lumea juridică există mai multe interpretări cu privire la punerea în practică a hotărârii CJUE. Opinia majoriară este ca judecatorii români să aplice ambele decizii ale CCR, însă nu și pe cea privind retroactivitatea. Instanţele din România aşteaptă ca ICCJ să dea, la solicitarea Parchetului General, aprobarea privind aplicarea deciziei CJUE.