Generalul (r) Constantin Degeratu, la Adevărul Live: Rusia a trecut la starea de război, montează în România un gen de criză a rachetelor din Cuba

Rusia „a trecut de la starea de pace la starea de război“, în timp ce România nu a făcut nimic în faţa acestei situaţii, a avertizat generalul de armată (r) Constantin Degeratu la Adevărul Live, unde a fost invitat să comenteze episodul Rogozin.

Reacţiile oficialilor români în cazul Rogozin arată că nu ar exista vreun pericol dinspre Rusia, dar situaţia este mai complicată, a semnalat la Adevărul Live generalul de armată (r) Constantin Degeratu, fost şef al Marelui Stat Major şi consilier de stat al Preşedintelui României.

În opinia sa, episodul Rogozin face parte dintr-un „ansamblu de acţiuni ofensive la adresa României“.  

„Este limpede că există nişte ameninţări şi că aceste ameninţări, dincolo de vorbe, au în spatele lor nişte planificări... planificări de posibile lovituri“, a declarat fostul şef al Marelui Stat Major (1997-2000).

El a remarcat, de exemplu, că, numai cu două zile înainte de aplicarea interdicţiei de zbor în cazul vicepremierului rus Dmitrii Rogozin, două avioane de bombardament ruseşti Tupolev-22 au simulat o intrare în spaţiul aerian al României. Incidentul a fost constatat de o aeronavă de poliţie britanică.

 Aici Rusia montează un gen de criză a rachetelor din Cuba

, generalul de armată (r) Constantin Degeratu, la Adevărul Live

„România este singura ţară din NATO care a fost ameninţată militar direct de către preşedintele Rusiei“, a adus aminte fostul şef al Marelui Stat Major, referindu-se la declaraţia de acum un an de la Atena a preşedintelui rus Vladimir Putin precum că „România e în bătaia rachetelor ruseşti“.

Invitatul Adevărul Live a atras atenţia asupra întăririi Districtului Militar Sud al armatei ruse şi a insistat asupra necesităţii pregătirii armatei române.

„Rusia a trecut de la starea de pace la starea de război“, în timp ce România nu a făcut nimic, a avertizat invitatul Adevărul Live.

„Nu avem o strategie de securitate care să identifice pericolul, să şi-l asume şi să facă ceea ce trebuie. NATO nu este umbrelă pentru cei care sunt nepregătiţi“, a declarat el.

Generalul (r) Degeratu a relatat şi o situaţie dificilă de pe vremea când era şef al Marelui Stat Major  în care a fost nevoit să decidă de unul singur.

„Eu am fost într-o astfel de situaţie. Au vrut să treacă zece avioane ruseşti să se ducă în Kosovo. M-am trezit cu cererea de trecut. Ce trebuia să fac? Să cer sfatul preşedintelui? Ce putea să spună preşedintele? Fă-ţi datoria. (...) În momentul în care nu părera un simplu survol, în momentul în care era clar că era o acţiune ostilă, în momentul în care era clar că se transportă aici 2-3 mii de militari, în acel moment trebuie să iei o decizie cu cei ai şi singur, pentru că pe Comandantul Suprem NATO nu l-am găsit, locţiitorul lui şi-a notat-o şi a zis că mâine o s-o discute, dar eu eram presat în minute. Am încercat să luăm legătura cu doamna Albright, ministrul de Externe (al Statelor Unite, 1997-2001, n. red.), dar ni s-a răspuns că avem garanţii depline împotriva unei agresiuni din partea lui Miloşevici. Am trimis-o la plimbare cu aceste garanţii. Şi trebuie să acţionezi în funcţie de situaţie. Doreau, după analiza mea, să ajungă primii în Kosovo, să pună stăpânire pe aerodrom, parţial au rezolvat-o, să vină şi batalionul mai mare din Bosnia şi Herţegovina şi să creeze o zonă de acţiune rusească în Kosovo, o zonă de protecţie rusească, rămânând ca să împartă administrarea în Kosovo după cum vrea Rusia. Deci ăsta a fost planul. Aveam o situaţie. (...) Şi atunci am rezolvat-o potrivit unei forme cât de cât corespunzătoare. Nu pot să aprob zece avioane, este o formaţie militară. Şi atunci am cerut: «zece avioane, zece cereri». Avioanele au trecut la patru ore distanţă. Primul avion a fost interceptat de către un MiG-21 pentru că a venit cu o oră mai devreme“, a povestit invitatul Adevărul Live.

Întrebat de provenienţa informaţiilor, generalul (r) a spus că nu le-a avut din partea serviciilor româneşti.

„Pentru că ştiam. În orice caz, nu ştiam de la serviciile româneşti. Pentru că nu desfăşuram la acea dată operaţiuni de culegere a informaţiilor din Rusia. Există suficienţi oameni în Rusia, sau care au lucrat cu Rusia, în spaţiul estic, dornici să contribuie la detensionarea acestei situaţii şi dornici să contribuie la evitarea acestui tip de pericol pe care îl reprezintă Rusia“, a afirmat el.

Fostul şef al Statului Major le-a recomandat autorităţilor să insiste pentru aderarea Georgiei la NATO şi să pledeze pentru „integrarea acum a Republicii Moldova în sistemul nostru de apărare“.

Emisiunea poate fi urmărită integral aici.