Exclusiv Furtuna perfectă lovește Europa. Mesaj ferm de la Oxford: „România trebuie să se ridice la alt nivel”

Uniunea Europeană riscă să fie condamnată la irelevanță, dacă nu va reuși să iasă cu bine din „furtuna perfectă” adusă de schimbarea ordinii mondiale și războaiele din Iran. Politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, explică ce soluții au Europa și România în acest moment pentru a face față cu bine provocărilor imense.

Uniunea Europeană se află în fața furtunii perfecte cauzate de schimbarea paradigmei și a ceea ce experții numesc tranziția spre o nouă ordine mondială. Sedusă și abandonată aparent de marele său aliat, SUA, Europa trebuie să facă față singură marilor provocări. Iar situația ei nu este deloc de invidiat. Uniunea Europeană nu dispune de resurse energetice, iar Statele Unite ale Americii, care îi asigurau până de curând securitatea, par tot mai puțin dispuse să continue să facă același lucru.

Uniunea Europeană nu este în cărți în negocierile pentru Ucraina, așa cum nu a avut un cuvânt de spus nici în privința războiului din Iran sau a negocierilor cu Teheranul. Tot mai izolată, tot mai des ironizată, fără o politică externă comună, fără o armată proprie, Uniunea Europeană navighează în cele mai tulburi ape și riscă să ajungă și mai insignifiantă. Într-o lume în care giganții SUA și China par să facă legea, iar Rusia este tot mai agresivă, Bruxelles-ul are nevoie de o politică inteligentă prin care să-și maximalizeze atuurile și să minimalizeze deficiențele.

Ce atuuri mai are Bruxelles-ul în toiul furtunii perfecte

Este un moment complicat, dar Uniunea Europeană are atuuri pentru a depăși cu bine acest context, consideră profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford. Politologul român care conduce Oxford Digital Diplomacy Research Group explică, în analiza sa pentru „Adevărul”, vorbește despre atuurile europenilor și despre nevoia de unitate la nivelul Uniunii Europene. Totul într-o perioadă în care motorul franco-german nu mai funcționează la aceeași turație, iar țări ca Ungaria, Cehia și Slovacia sunt considerate de unii călcâiul lui Ahile.

Expertul amintește și de asediul la care este supusă Uniunea Europeană de războiul hibrid declanșat de Moscova și de soluțiile cu care europenii pot răspunde.

„Nu trebuie să construiești ceva scump, cu F-35-uri, care costă o avere și nu dau rezultatele, ci ceva care, într-adevăr, să răspundă la nivelul de amenințare, dar, pe de altă parte, trebuie completat și cu această coordonare europeană la nivel de hibrid, pentru a opri genul de sabotaje și recrutări și asalturi pe care Rusia le face în momentul de față în Europa”, spune Bjola.

Nevoie de leadership

Românul nu împărtășește opinia altor experți care vorbesc despre ezitările Europei și despre lipsa de leadership. În opinia sa, Bruxelles-ul va trebui să-și asume tot mai mult aspecte pe care până acum le trecuse în subsidiar. Iar Uniunea Europeană va fi obligată să-și asigure propria securitate, evident fără a denunța alianța cu Washingtonul.

„N-aș spune că e prea multă ezitare, nici neapărat lipsă de leadership. Dar există anumite probleme, pentru multă perioadă de timp, acel leadership a fost asigurat de Statele Unite. 80 de ani, pe probleme de asigurare a securității Europei, Statele Unite îi spuneau «așa trebuie, în acest caz cam așa trebuie făcut». Iar europenii ascultau mereu de Statele Unite, urmau liniile trasate la Washington. Summitul de la Copenhaga aș putea spune că a fost un summit istoric din acest punct de vedere. A fost prima oară când s-au discutat probleme de securitate europeană importante fără leadership american. Și este bine că în sfârșit europenii încearcă să-și găsească un mod de a lucra împreună pe probleme de securitate”, explică Bjola.

Aparentul haos cauzat de faptul că europenii nu au o politică externă comună și cât se poate de coerentă nu trebuie confundat cu neputința. În realitate, spune Corneliu Bjola, Uniunea Europeană are atuurile sale.

„Unii europeni lucrează foarte bine pe probleme de economie, să spunem, pe probleme de mediu, pe alte probleme unde sunt rodați, la probleme de securitate se încearcă să-și găsească o formă de echilibru și nu există un leadership consacrat”, adaugă el.

De ce e greu ca Macron și Merz să fie liderii noii Europe

Președintele Franței, Emmanuel Macron, la fel ca și cancelarul german Friedrich Merz, are o serie de provocări pe plan intern, ceea ce îi afectează și le pune piedici atunci când este vorba să-și asume leadership-ul european.

„Era principal candidat Macron, dar el are probleme interne severe, iar în partea germană, Merz s-a ridicat cu greu, da. Pentru că există în Germania o anumită opoziție, având în vedere trecutul său istoric, ca această țară să-și asume o poziție de leadership în plan european, fără să creeze antagonism. Și vedem această neîncredere care s-a creat față de Germania în timp, asta și din cauza poziției sale față de Rusia, mă refer la perioada Merkel și declarațiile sale din ultima perioadă, care i-a dăunat grav imaginii. Exact când Germania se ridică și încearcă să-și asume o anumită poziție, apare Merkel, care practic încearcă iarăși să creeze neîncredere față de Germania, și unde? La Budapesta. Este o paranteză, dar care mi s-a părut foarte stranie, prezența ei la Budapesta, vorbind ce-a vorbit. Exact în momentul în care Germania încearcă să-și asume o poziție mult mai pronunțată, mult mai asertivă în securitate și în plan european. Deci, aici văd eu problema de lecție de leadership”, susține expertul.

Însă timpul nu are răbdare cu Europa, iar presiunea nu doar că este constantă, ci crește tot mai mult, mai ales după declanșarea războiului din Iran. Chiar dacă Uniunea Europeană nu este parte a conflictului, iar europenii nu luptă împotriva Iranului, Europa este victimă colaterală și suferă în plan economic.

„Eu cred că soluțiile vor veni, pentru că europenii sunt mai mult ca oricând sub presiune. Iar  europenii știu exact ce înseamnă să fie sub presiune și din partea Rusiei și poate și din partea Statelor Unite, după ce am văzut toate problemele cu tarifele comerciale”, consideră Bjola.

În atare situație, Uniunea Europeană va trebui să strângă și mai mult rândurile și să accelereze procesul prin care statele membre vor avea o politică externă comună, dar și reforma economică necesară pentru a corecta slăbiciunile tot mai evidente pe fondul crizei de la nivel global.

Ce soluții ar avea România

România, la rândul ei, va trebui să devină mai activă, crede Corneliu Bjola. Asta înseamnă că România, la fel ca fiecare țară europeană, va trebui să vină cu propriile propuneri și să le aducă aliaților o anumită contribuție și în acest plan.

„Ar fi foarte bine ca și România să se ridice la un alt nivel, mai ales în aceste vremuri. Pentru că trebuie să se ridice la un nivel mult mai ridicat, să ridice ștacheta. Tu trebuie să te implici ca țară, să ai idei, să vii cu o anumită expertiză, mai ales că ai și o anumită vulnerabilitate, mă refer la problema războiului hibrid. Și nu să faci asta exclusiv prin declarații, nici prin semnalizare de intenții, ci mult mai ferm și mult mai hotărât față de tot ce s-a făcut până acum”, mai spune Bjola.

În tot acest context tulbure, China pare să fie țara care a avut cel mai mult de câștigat. La polul opus este Rusia, ale cărei succese pe frontul ucrainean pălesc dacă sunt raportate la pierderi și la impactul financiar. Nu întâmplător, Moscova nu a avut nicio reacție atunci când Statele Unite ale Americii au intervenit în Venezuela, iar reacția a fost timidă atunci când americanii au atacat Iranul.

China profită că SUA și Rusia își macină forțele în două războaie absurde

„China se află într-o cu totul altă situație. Pentru că China rămâne influentă în America de Sud, dincolo de ceea ce s-a întâmplat în Venezuela. Sunt multe investiții pe care le-a făcut în regiune, și la nivel economic, dar și prin această construcție a BRICS pe care a dezvoltat-o. BRICS-ul inițial a apărut ca un proiect, să zicem, rusesc, dar Rusia este, oarecum, marginalizată în toate aceste ultime întâlniri. Cel mai mult profită, de fapt, China, țară care a început să lucreze mult mai bine diplomatic, să-și ralieze în jurul lor diferite țări. Și vom vedea cum va acționa mai departe. Dar certitudinea e că China rămâne influentă și se află în creștere. Și cred că Statele Unite realizează acest lucru. În timp ce Rusia este cam scoasă din joc din multe zone, China a rămas în prim plan. Acest lucru înseamnă că rivalitatea americano-chineză se va înteți, se va intensifica și mai mult. Iar mizele sunt Taiwan, dar și America de Sud”, spune Bjola.

China ar fi direct interesată ca războiul din Ucraina și cel din Iran să continue. Astfel, Beijingul nu poate să nu privească cu satisfacție cum două puteri rivale se macină în război, pentru că deși e aliată cu Rusia China nu are interesul ca această țară să fie puternică. De altfel, chinezii continuă să susțină Rusia atât cât să nu se prăbușească, pentru a slăbi și mai mult blocul occidental. Uniunea Europeană a încercat în repetate rânduri să încerce să convingă Rusia să pună capăt agresiunii sale asupra Ucrainei.

„Nu prea văd în ce măsură China, în momentul de față, să-și dorească să se încheie războiul din Ucraina. A fost o discuție foarte interesantă cu Kaja Kallas și reprezentanții și ministrul de externe chinez, și o parte din această conversație a fost dezvăluită publicului de către partea chineză. Și din ceea ce spuneau în discuția cu Kaja Kallas reprezentanții chinezi a reieșit clar că nu au niciun interes în momentul de față ca războiul din Ucraina să înceteze. Pentru că, atâta timp cât războiul din Ucraina continuă, Rusia devine mult mai slăbită. Asta evident că nu au spus-o. Principala preocupare era ca americanii să rămână cât mai mulți blocați în Ucraina. Și asta au spus. Și a doua idee, pe care au trecut-o în subtext, e că, atâta timp cât timp acest război continuă, Rusia devine mai slăbită și va fi și mai dependentă de China. Deci e un win-win pentru China. E greu de văzut de ce ar dori în momentul de față”, consideră Corneliu Bjola.