FOTO Cum funcţionează scutul anti-rachetă. Interceptorii sunt adaptaţi pentru ameninţări care pot proveni din Orientul Mijlociu, nu şi din Rusia
0Diplomatul Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe a explicat vineri, în emisiunea „Imparţial”, cum funcţionează racheta interceptoare a scutului de la Deveselu şi cât de mare este pericolul ca o eventuală acţiune defensivă să producă victime în rândul populaţiei. Aurescu a mai subliniat că interceptorii scutului sunt adaptaţi pentru ameninţări care pot proveni din zona Orientului Mijlociu, nu şi din Federaţia Rusă.
Bogdan Aurescu a mai declarat că scutul de la Deveselu nu este îndreptat împotriva nimănui, reiterând faptul că acesta „nu are în vedere Federaţia Rusă”.
„Un element defensiv nu e îndreptat împotriva nimănui”, „te apără împotriva oricărui potenţial atac”, iar sistemul anti-rachetă „nu are în vedere Federaţia Rusă”. De fapt, ar fi vorba de „eventuale ameninţări dinspre Orientul Mijlociu”, a precizat diplomatul la Digi24.
Ce şanse are racheta interceptoare să întâmpine un atac venit din Orientul Mijlociu
Secretarul de stat a arătat că cele mai recente teste - două realizate în septembrie şi încă unul în octombrie - confirmă fiabilitatea sistemului. Mai exact, experimentele au demonstrat că racheta Standard Missile 3 tip Block 1B, care va fi amplasată la Deveselu, prezintă „un mare grad de fiabilitate, care interceptează racheta ostilă ce poate să provină din zona Orientului Mijlociu”.
Diplomatul a explicat că racheta interceptoare este proiectată în aşa fel încât să distrugă racheta inamică doar prin forţa cinetică şi prin contactul cu aceasta.
„Rămăşiţele care s-ar produce în urma unui asemenea impact sunt de dimensiuni foarte mici, ele nu ar trebui în mod normal să afecteze suprafaţa deasupra căruia se produce el. Şi oricum, impactul e prevăzut să se producă în zona de curs intermediar, adică undeva spre limita exterioară a spaţiului extra-atmosferic. Vorbim totuşi despre rachete balistice, deci rachete cu rază destul de mare de acţiune”, a explicat Aurescu.
Cei 48 de interceptori româneşti şi polonezi nu ar face faţă unei ofensive a Rusiei
Cât priveşte tăcerea Moscovei în săptămâna în care s-au pus temeliile construcţiei de la Deveselu, ea vine în contrast cu declaraţiile negative date de politicieni şi oficiali încă de la primele discuţii pe această temă. Bogdan Aurescu califică lipsa de reacţie a vecinului de la est drept un efect al dialogului dintre SUA şi Rusia, în care Washingtonul a dat de fiecare dată asigurări că sistemul anti-rachetă nu ar avea nimic de a face cu Rusia.
Printre argumentele puse pe masa discuţiilor, spune diplomatul, ar fi localizarea scutului şi tipul şi numărul de interceptori, care nu ar constitui o apărare eficientă până la capăt în cazul unei eventuale ofensive ruseşti.
„Federaţia Rusă are foarte multe capabilităţi de lovire de tip rachetă continentală, iar dacă 24 de interceptori amplasaţi în România şi alţi 24 din Polonia vor fi operaţionali în 2015, respectiv 2018, cu greu vor putea ei să contracareze capacitatea aceasta de descurajare strategică a Federaţiei Ruse.
Deci un raport între numărul de interceptori şi posibilităţile de lovire, Doamne fereşte, ale Federaţiei Ruse, este golit de orice fel de conţinut şi substanţă. Rachetele intercontinentale ruseşti sunt foarte performante, au şi contramăsuri care pot să devieze destul de uşor o rachetă interceptoare. Deci interceptorii sunt adaptaţi pentru ameninţări serioase care pot proveni din zona Orientului Mijlociu, dar nu au în vedere Federaţia Rusă”, arată diplomatul.
Expert rus: Încă o bază NATO în România ar putea deveni o ameninţare pentru baza militară pe care ruşii o deţin în Ucraina
Pe 20 octombrie directorul Institutului rus de Planificare Strategică şi Prognoze, Aleksandr Gusev declara că ultimele acorduri între SUA şi România pe probleme militare nu sunt văzute cu ochi buni de Moscova. Gusev mai spunea atunci pentru postul de radio Vocea Rusiei că încă o bază NATO în România ar putea deveni o ameninţare pentru baza militară navală pe care ruşii o deţin la Sevastopol, în Ucraina.
„Rusia nu va permite americanilor să transforme Marea Neagră într-o zonă de escaladare a tensiunii. Avem acolo suficiente forţe pentru a contracara SUA“, a spus Gusev.
Citiţi şi:
Reacţia Rusiei la Scutul Antirachetă: România a devenit o ţintă pentru noi
Acum câteva zile România a făcut încă un pas important pentru consolidarea parteneriatului strategic avut cu Statele Unite ale Americii. Demararea lucrărilor la noua bază militară NATO de la Deveselu a determinat imediat o reacţie la Kremlin.
Americanii îşi pregătesc terenul pentru 24 de rachete la Deveselu
Reprezentanţi ai NATO, ai Pentagonului şi ai Ambasadei SUA, dar şi oficiali români, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, au inaugurat, luni – 28 octombrie, lucrările la baza militară de la Deveselu. În doi ani, Guvernul american va amplasa aici un scut antirachetă.