Doctoratul controversat al șefului SIE: Gabriel Vlase, acuzat că a plagiat zeci de pagini. „Rea intenţie n-a fost. Vă spun sincer”
0Gabriel Vlase, șeful Serviciului de Informații Externe (SIE), se află în centrul unei controverse majore după ce s-a descoperit că teza sa de doctorat conține peste 66 de pagini de conținut plagiat, copiate integral din lucrarea fostului ministru al Apărării, Sorin Frunzăverde.
Directorul SIE este acuzat că a copiat cel puțin 66 de pagini în teza sa de doctorat din lucrarea fostului ministru al Apărării Sorin Frunzăverde, potrivit unui articol realizat de jurnalista Emilia Șercan.
„Peste 60 de pagini din teza de doctorat a lui Gabriel Vlase, directorul Serviciului de Informaţii Externe (SIE), sunt plagiate cuvânt cu cuvânt după o altă teză de doctorat. Cea mai lungă secvenţă de conţinut plagiat numără 16 pagini consecutive. Lucrarea, care i-a adus titlul ştiinţific de doctor şefului spionilor din România, a fost susţinută în 2010 la Academia SRI, numele sub care este cunoscută Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” a Serviciului Român de Informaţii (SRI)”, afirmă PressOne.
Plagiatul din lucrarea lui Vlase provine exclusiv dintr-o teză de doctorat susținută în 2004 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), subordonată Ministerului Apărării Naționale. Aceasta îi aparține lui Sorin Frunzăverde, fost ministru al Apărării în guvernele Mugur Isărescu și Călin Popescu Tăriceanu, decedat în 2019.
„Plagiatul e masiv, în secvențe de pagini copiate bloc. Cea mai lungă secvență de conținut plagiat numără 16 pagini consecutive.”, subliniază Emilia Șercan.
Potrivit PressOne, șeful SIE nu a negat că și-a plagiat doctoratul.
„Într-adevăr, cu plagiatul ăsta, dacă aşa scrie la lege, aşa scrie [...]. Dar, unde-i greşeală, să fie greşeală. Rea intenţie n-a fost. Vă spun sincer”, a comentat Gabriel Vlase.
Jumătate din lucrările de la Academia SRI, copiate
Un raport de similitudine realizat de Academia SRI în 2018, parte a unui proces extins de verificare a tezelor de doctorat, a constatat că peste 50% dintre lucrările susținute erau plagiate. În cazul tezei lui Gabriel Vlase, a fost identificat un procent de doar 2,4%, deoarece software-urile de detectare a similitudinilor pot identifica doar conținutul digitalizat accesibil online. Teza lui Sorin Frunzăverde, din care Vlase a plagiat, nu este disponibilă în mediul online și poate fi consultată doar în bibliotecă, conform PressOne.
Gabriel Vlase s-a înscris la doctorat în 2007 la Academia SRI, fiind atunci deputat de Bacău din partea PSD, funcție pe care a păstrat-o și la momentul susținerii publice a tezei, în 2010. Teza sa, intitulată „Studiu cu privire la o strategie de securitate modernă pentru Europa de Sud-Est”, a fost coordonată de Constantin Onișor, decanul celei mai importante facultăți din cadrul Academiei SRI, cea de Informații. De asemenea, Constantin Onișor a fost și coordonatorul tezei de doctorat a lui Sorin Frunzăverde.
„Legatura dintre Vlase și Frunzăverde este Constantin Onișor, care le-a fost îndrumător ambilor. Întrebat dacă el i-a dat teza lui Vlase, Onișor mi-a spus: «Nu, omul a luat singur cartea, pentru că teza lui Frunzăverde este carte». Întrebat dacă confirmă că există o similitudine între cele două lucrări, Onișor a răspuns: «Absolut, sigur că da!».”, a explicat Emilia Șercan.
Reacția șefului SIE
De altfel, în 2010, anul în care a susținut public lucrarea, Vlase și-a publicat doctoratul la Editura RAO. Cartea, tipărită în toamna lui 2010, are un titlu diferit de cel al tezei: „Securitate în Europa de Sud-Est. Actualitate și perspective strategice”. Postfața cărții este semnată de Iulian Vlad, ultimul șef al Securității comuniste, iar pe coperta din spate figurează un text scris de Mihai-Răzvan Ungureanu, fost director al SIE.
„Doctoratul publicat de Vlase la RAO numără 234 de pagini de conţinut. Din acest total, 66 de pagini sunt plagiate identic, la punct şi virgulă - în secvenţe de multiple pagini consecutive - din teza de doctorat a lui Frunzăverde”, arată PressOne.
Vlase a negat, în discuția cu PressOne, orice legătură cu Sorin Frunzăverde, însă nu a contestat plagiatul din lucrarea acestuia.
„Doar discuţia asta [despre plagiate] nu e de azi, e de ani de zile. [...] Într-adevăr, cu plagiatul ăsta, dacă aşa scrie la lege, aşa scrie. Dar, era mai bine dacă stăteam tractorist, aşa, prin Moldova? Sau că practic am mai citit vreo 100 de cărţi şi am mai pus ceva în cap? Rău nu ne-au făcut [studiile doctorale]. Dar unde-i greşeală, să fie greşeală. Rea intenţie n-a fost. Vă spun sincer”, a afirmat șeful discuţia cu jurnaliștii de la PressOne.
„Asta e practica elitei noastre”
Pe Facebook, jurnalista Emilia Șercan a anunțat o altă dezvăluire exclusivă despre activitatea științifică a șefului spionajului românesc.
„Și un mic promo pentru mâine: tot pe PressOne, citiți o altă dezvăluire în exclusivitate despre activitatea științifică a șefului spionajului românesc. Tot cu un plagiat. Că asta e practica «elitei» noastre.”, a scris jurnalista pe rețeaua de socializare.
Recent, Emilia Șercan a fost nominalizată la categoria European Journalist of the Year 2024, în cadrul Prix Europa. Alături de ea, alți 17 jurnaliști din diferite țări europene sunt în competiție. Câștigătorul va fi anunțat pe 11 octombrie 2024.
„Am fost nominalizată la PRIX EUROPA European Journalist of the Year 2024 şi încă nu îmi vine să cred”, a scris jurnalista pe Facebook.
Emilia Șercan a realizat numeroase investigații despre tezele de doctorat plagiate ale unor oficiali, inclusiv Nicolae Ciucă, ceea ce a dus la demisia lui Sorin Câmpeanu din funcția de Ministru al Educației în 2022. De asemenea, a investigat plagiatele de la Academia de Poliție, dezvăluiri în urma cărora a primit amenințări cu moartea, care s-au soldat cu condamnări definitive.