Deși se declara ateu, Ion Iliescu este cosiderat ctitorul unei biserici. Lăcașul de care a avut grijă în mandatul său
0Iliescu este singurul președinte român care a fost prohodit în propria biserică, ctitoria sa de suflet din cadrul complexului Cotroceni, acolo unde a avut loc și slujba de înmormântare.
Biserica Palatului Cotroceni, construită în stil brâncovenesc și având hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfinții Serghie și Vah”, este o emblemă a patrimoniului istoric și religios al României. Ctitorită inițial de domnitorul Șerban Cantacuzino, aceasta a trecut prin numeroase încercări: cutremure devastatoare, incendii, ocupații militare, dar și decizii politice controversate. În 1984, regimul comunist a demolat biserica, considerând-o „incompatibilă” cu restul ansamblului palatului, iar pe locul ei a construit un „Memorial Cantacuzin”.
Potrivit informațiilor obținute de Mediafax, la începutul anilor ’90, când Ion Iliescu, președintele FSN, a ajuns la putere, el a luat o decizie surprinzătoare pentru unii: a alocat fonduri pentru reconstruirea bisericii pe vechiul ei loc.
Astfel, începând din 2003, odată cu sprijinul familiei Cantacuzino, a fost demarat proiectul de reconstrucție, care a durat până în 2009. Ion Iliescu este astfel considerat primul ctitor al bisericii, iar președintele Traian Băsescu a dus mai departe lucrarea, începând din decembrie 2004, când Iliescu și-a încheiat mandatul de președinte.
Totodată a fost și locul unde Ion Iliescu și-a avut slujba de înmormântare.
În octombrie 2009, biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând şi în traseul de vizitare al Muzeului Naţional Cotroceni. Pentru o deplină restituire istorică a acestui monument reprezentativ a fost recuperat şi tezaurul liturgic al bisericii – argintărie de cult, icoane, broderii liturgice, mobilier de cult, păstrate din 1977 în custodie de Muzeul Naţional de Artă al României.
În spaţiile medievale ale Palatului, se regăsesc expuse aceste obiecte de o valoare patrimonială inestimabilă, care au fost supuse unui amplu proces de restaurare, în laboratoarele specializate ale muzeelor din Bucureşti şi din ţară. Acestea constituie exponatele principale ale expoziţiei permanente dedicate mănăstirii Cotroceni din cadrul Muzeului Naţional Cotroceni, deschisă publicului începând cu octombrie 2014.