UPDATE Curtea de Justiție a Uniunii Europene analizează sesizarea făcută de România în cazul Prințului Paul

Comisia Europeană a dat dreptate României și instanței române în speța care vizează extrădarea Prințului Paul, după ce Curtea de Apel Brașov a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

UPDATE

Mai exact, Comisia Europeană a dat dreptate Curții de Apel Brașov care a sesizat Curtea de Justiție Europeană cu mai multe întrebări preliminare prin care a cerut să analizeze dacă în cazul predării lui Paul este respectată legislația UE în materia mandatului european de arestare.

„CE subliniază că niciunul din rapoartele sale privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare sau privind statul de drept sau cele recente ale Comisiei de la Veneția, nu au evidențiat nereguli sistematice în ceea ce privește depunerea jurământului de către judecători în Romania. De asemenea, CEDO a respins o cerere privind lipsa numirii unor judecători ai Înaltei Curți de Justiție și Casație prin decret al Președintelui României. Mai mult, recent, la 15 septembrie 2023, Comisia a închis a mecanismului de cooperare și de verificare privind Romania deoarece aceasta a îndeplinit în mod satisfăcător toate obiectivele de referință și toate recomandările stabilite în cadrul mecanismului privind, printre altele, independența sistemului judiciar", se arată în decizie.

De asemenea, Comisia Europeană a mai transmis că informațiile referitoare la existența sau la agravarea unor deficiențe sistemice cu privire la independența puterii judecătorești dintr‑un stat membru nu pot fi suficiente în sine pentru a justifica refuzul executării unui mandat european de arestare emis de o instanță a acestui stat membru. Instanța trebuie să stabilească existența unui risc real ca acestei persoane să i se încalce, în cazul predării către autoritatea judiciară emitentă, dreptul său fundamental la un proces echitabil în fața unei instanțe constituite în prealabil prin lege.

Prin urmare, Executivul UE a propus ca „Instanța chemată să decidă cu privire la predarea unei persoane pentru care a fost emis un MEA, nu poate refuza executarea acestuia doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului judiciar al instanței de condamnare fără a constata - în baza unor elemente obiective, fiabile, precise și actualizate în mod corespunzător, existența unor deficiențe sistemice sau generalizate în ceea ce privește funcționarea sistemului jurisdicțional al statului membru emitent sau a unor deficiențe care afectează protecția jurisdicțională a persoanei în cauză SAU că există un risc real ca acestei persoane să i se încalce, în cazul extrădării în România, dreptul său fundamental la un proces echitabil în fața unei instanțe constituite în prealabil prin lege."

Știre inițială

Luni are loc un termen important la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cadrul procedurii întrebărilor preliminare, inițiată de Curtea de Apel Brașov în cazul Prințului Paul, a anunțat Alina Gorghiu, ministra Justiției.

„Este vorba despre sesizarea făcută de Curtea de Apel Brașov, care vizează aspecte privind respectarea legislației UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării Prințului Paul. Cazul este deosebit de important pentru statul român şi mă bucur că a fost admisă solicitarea de a se dezbate în procedură de urgență”, a declarat Alina Gorghiu.

Aceasta a precizat că faza scrisă a procesului s-a încheiat, toate părțile implicate depunând materialele necesare privind punctele lor de vedere.

„Astăzi va fi faza audierilor”, a adăugat ea.

Ministra justiției a subliniat de asemenea că opinia Comisiei Europene a fost în acord cu cea a statului român.

„Aceasta a propus Curții să răspundă la întrebările preliminare în sensul că executarea unui mandat european de arestare de către un stat membru nu poate fi refuzată pentru simplul motiv că un alt stat membru a refuzat anterior executarea aceluiași MEA emis împotriva aceleiași persoane și pentru aceleași fapte.”

De asemenea, Comisia a arătat că un stat membru nu poate refuza executarea unui MEA doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului de judecată al instanței de condamnare, „fără a fi constatate deficiențe sistemice sau motive întemeiate și serioase care să îi încalce persoanei extrădabile un drept fundamental.”

„Facem toate demersurile pentru a-i aduce pe fugari în ţară. Şi pentru acest lucru le mulţumesc colegilor din Ministerul Justiţiei, instanţei de executare, Poliţiei Române și tuturor autorităţilor implicate”, a mai declarat Alina Gorghiu.

Paul-Philippe Lambrino, condamnat pentru corupție în România în legătură cu restituirea ilegală a unor proprietăți imobiliare, a fugit din țară în 2020. A fost prins în capitala Franței în 2022, dar o Curte de Apel din Paris a refuzat să îl extrădeze în România. 

În luna aprilie a acestui an, el a fost arestat în baza unui mandat european, în Malta, în timp ce participa la o conferință organizată de Cavalerii de la Malta la Valletta.