Cum explică judecătorii din Malta decizia în cazul Prințului Paul: ”Ar putea fi discriminat, având în vedere legătura sa cu istoria monarhică a României”
0Un tribunal din Malta a respins luni 20 mai 2024, cererea României pentru extrădarea prințului Paul al României. ”Adevărul” a obținut decizia autorităților malteze și vă prezintă motivele respingerii cererii de extrădare a prințului fugar în România.
Este a doua oară când o instanță din Malta respinge o cerere de extrădare în cazul Prințului Paul al României. Curtea de Apel Brașov va ataca decizia autorităților judiciare din Malta.
”Adevărul” vă prezintă în cele ce urmează motivele pentru care instanța din Malta a respins cererea autorităților române de extrădare a Prințului Paul al României.
Trebuie precizat că magistrații de la Curtea de Apel Brașov au făcut și respectat toate procedurile necesare în acest caz, însă cu toate acestea, tribunalul din Malta a respins în primă instanță solicitarea de extrădare.
Printre motivele pentru care Prințul Paul al României și avocații săi au solicitat autorităților malteze respingerea cererii de extrădare a fost cel conform căruia acesta nu ar fi fost prezent atunci când Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat hotărârea definitivă împotriva sa în decembrie 2020. Numai că, așa cum foarte justificat și argumentat au precizat magistrații de la Curtea de Apel Brașov, Prințul Paul al României a fost prezent la termenul din 10 noiembrie 2020, fiind ulterior reprezentat prin avocați și drept urmare a fost informat cu privire la stadiul procesului. Iar magistrații maltezi au respins acest argument al Prințului Paul al României.
Tot în solicitarea sa de respingere a cererii de extrădare, Prințul Paul al României a spus că dacă va executa pedeapsa cu închisoarea în România, acest fapt ar încălca drepturile omului. Drept pentru care autoritățile judiciare malteze au cerut autorităților române detalii suplimentare privind condițiile de detenție în cazul Prințului Paul al României.
Și, după cum au precizat autoritățile judiciare din România, Prințul Paul al României ar urma să fie inițial în detenție la Penitenciarul Prahova pentru o perioadă de 21 de zile, într-o celulă cu un spațiu de minimum patru metri pătrați, iar acesta poate opta să participa la diferite activități, având astfel posibilitatea de a petrece perioade mai lungi de timp în afara spațiului de detenție.
”Autoritățile române ne-au informat că având în vedere durata pedepsei, Prințul Paul Philippe al României își va executa cel mai probabil sentința la Penitenciarul Prahova în condiții decente și că având în vedere vârsta sa înaintată, este o posibilitate concretă ca o comisie specializată să decidă ca acesta să intre într-un regim semi-deschis. După ce va executa o cincime din pedeapsă, o comisie va decide dacă va beneficia de regim semi-deschis sau regim deschis, caz în care va fi transferat la Penitenciarul Jilava, unde restricțiile sunt mult mai puține. Mai mult, instanța poate decide eliberarea condiționată după executarea a jumătate din pedeapsă, adică aproximativ 20 de luni”, spun judecătorii maltezi.
”Nu e clar dacă spațiul de detenție va fi împărțit cu alți deținuți”
Autoritățile judiciare din România le-au precizat de asemenea autorităților malteze că mai multe investiții au fost realizate la Penitenciarele Prahova și Jilava în ultimii doi ani pentru creșterea numărului de locuri de detenție și că Prințul Paul al României va avea garantat un spațiu de minimum patru metri pătrați.
”Nu am găsit informații disponibile legate de proiectele de extindere a celor două penitenciare din România și nu este clar dacă spațiul de detenție va fi împărțit cu alți deținuți. În plus, din răspunsurile primite de la Administrația Națională a Penitenciarelor, nu este foarte clar în întregime care va fi planul detaliat pentru executarea sentinței Prințului Paul al României. De asemenea, nu este clar dacă, după perioada inițială de detenție de 21 de zile, acesta va trece la un regim semi-deschis sau deschis și când va fi transferat în regim semi-deschis la Penitenciarul Jilava. Având în vedere durata pedepsei, e mai probabil ca Prințul Paul al României să își execute sentința în regim închis, regim ce se aplică persoanelor condamnate la pedepse cuprinse între 3 și 13 ani și care sunt plasate în celule colective, în timp ce regimul semi-deschis se aplică persoanelor condamnate la pedepse cuprinse între 1 și 3 ani”, mai spun judecătorii maltezi în motivarea respingerii cererii de extrădare formulate de către autoritățile române.
”Ar putea fi discriminat, având în vedere legătura sa cu istoria monarhică a României”
Iar magistrații din Malta au venit și cu un argument neobișnuit în motivarea deciziei: ”Un detaliu important ce trebuie luat în calcul este poziția delicată și unică a lui Paul Philippe al României, membru al Casei Regale al României și pretențiile privind descendența și succesiunea față de Regele Carol al II-lea. Iar Administrația Națională a Penitenciarelor nu a furnizat vreun detaliu legat de mecanismele ce vor fi aplicate pentru ca Paul Philippe al României să nu fie discriminat sau supus vreunei pedepse arbitrare sau unui tratament discriminatoriu din cauza legăturii sale cu istoria monarhică a României”.
Judecătorii maltezi au mai precizat în hotărârea emisă pe 20 mai 2024 că, deși autoritățile române au spus că Prințul Paul al României poate opta pentru diferite activități pentru a petrece mai mult timp în afara celulei, având în vedere faptul că acesta are 76 de ani, ”activitățile pe care le poate realiza sunt foarte limitate, având în vedere vârsta sa înaintată și starea sănătății. Niciuna dintre activitățile adecvate vârstei acestuia (precum accesul la bibliotecă) nu ar permite un timp adecvat în afara celulei, fapt ce ar duce la o discriminare”.
Drept urmare, judecătorii maltezi au considerat că există un „risc real” ca drepturile fundamentale ale lui Paul Lambrino să fie încălcate, așa că au respins cererea de predare a lui Paul-Philippe în România. Hotărârea poate fi atacată în termen de 3 zile, iar instanţa de executare, Curtea de Apel Braşov, va face o adresă oficială către parchetul din Malta, prin care le va solicita să exercite la timp calea de atac, să nu existe erori de procedură.
Paul-Philippe Lambrino, condamnat la aproape trei ani și jumătate pentru corupție în România în legătură cu restituirea ilegală a unor proprietăți imobiliare, a fugit din țară în anul 2020. A fost prins în capitala Franței în 2022, dar o Curte de Apel din Paris a refuzat în 2023 să îl extrădeze în România.
În aprilie 2024, a fost arestat, în baza unui mandat european, în Malta când participa la o conferință organizată de Cavalerii de la Malta la Valletta. Avocatul său spunea la vremea respectivă că a fost „umilit în fața unor demnitari din toată Europa”.
Se încarcă comentariile...
