Curtea Constituţională a decis că ordonanţa privind taxa clawback este parţial neconstituţională

Curtea Constituţională (CC) a stabilit, marţi, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 77/2011 privind taxa clawback este parţial neconstituţională, întrucât se aplică o dublă impozitare pe medicamente. Decizia de marţi a CC este general obligatorie, aceasta urmând a fi motivată şi publicată în Monitorul Oficial.

Astel, CC a admis în parte sesizarea de neconstituţionalitate a ordonanţei privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii - Taxa de clawback, respectiv faptul că includerea TVA în baza de impozitare a taxei clawback este nelegală.

Concret, Curtea a admis sesizarea societăţii Labormed Pharma Bucureşti, care a contestat, în instanţa de contencios administrativ, taxa impusă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, acţiune ce a ajuns pe masa judecătorilor constituţionali.

Producătorii de medicamente, nemulţumiţi de valoarea taxei clawback

La jumătatea lunii ianuarie, producătorii români de medicamente avertizau  că, în cazul menţinerii formulei actuale a taxei, nu vor mai putea efectua investiţii în producţie.

„Noi vrem în clipa de faţă ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terţi, taxa actuală este plătită şi pentru distribuitori şi pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată şi plata clawback, nu putem plăti în avans şi să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa“, a declarat  Dragoş Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Efectele taxei: riscuri de intrare în insolvenţă şi retragerea unor medicamente

Companiile avertizau că există şi riscul intrării în insolvenţă a unor producători locali de medicamente sau retragerea de pe piaţa locală a unor producători internaţionali.

Conform legii, neplata acestei taxe de către un producător va aduce cu sine, eliminarea tuturor medicamentelor acelui producător din lista de medicamente compensate şi gratuite.

„Toate acestea vor avea efecte negative în special pentru pacienţi, care vor fi obligaţi fie să recurgă la alte scheme de tratament, fie să îşi cumpere din banii proprii medicamentele de pe alte pieţe europene unde acestea sunt disponibile“, a explicat Sorin Popescu, coordonator grup comunicare din cadrul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

În mai 2012, companiile ARPIM şi APMGR atrăgeau atenţia că vor retrage medicamentele compensate şi gratuite de pe liste dacă Guvernul nu va revizui taxa clawback, considerată nesustenabilă.

„Taxa clawback este nesustenabilă, iar cuantumurile impuse pentru trimestrul I al anului 2012 sunt relevante în acest sens. Încercarea de a forţa industria de medicamente să finanţeze întregul deficit din sistemul de sănătate nu poate duce decât la distrugerea acesteia, în detrimentul pacienţilor şi al economiei româneşti. Producătorii de medicamente generice nu dispun de sumele necesare pentru plata impunerilor din trimestrul I al anului 2012, ei neputând achita obligaţia de plată la data scadentă riscând astfel sancţiuni fiscale injuste. De aceea, cerem ca obligaţiile de plată aferente trimestrului I 2012 să fie anulate“, afirma atunci preşedintele APMGR, Dragoş Damian.

 Ce înseamnă sistemul clawback?

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.