Exclusiv Cum se decide doborârea unei drone care intră în spațiul aerian al României. Explicațiile experților

Mai multe avioane de luptă au fost ridicate în aer, în această dimineață, iar piloții au primit autorizarea de a trage asupra unei drone Shared, care a survolat spațiul aerian al României. Experții militari chestionați de „Adevărul” explică în ce condiții pot fi doborâte țintele aeriene neidentificate și vorbesc despre motivele pentru care aceste drone ajung tot mai des la noi.

Două aeronave germane Eurofighter Typhoon de la baza militară Mihail Kogălniceanu au fost ridicate în aer, după ce radarele au reperat o dronă Shared în spațiul aerian românesc, în această dimineață. În același timp, au fost emise mai multe mesaje RO-Alert pentru locuitorii din Tulcea, Galați și Vrancea prin care populația a fost avertizată cu privire la posibila cădere a unor „obiecte din spațiul aerian”. Experții militari sunt de părere că decizia de a lovi drona este corectă, dar precizează că țintele aeriene nu pot fi doborâte atât de simplu, în orice condiții. În plus, este foarte important de văzut și profilul acestei drone și motivele pentru care a ajuns aici.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică situația, pe înțelesul oricui. Cele mai periculoase ar fi dronele kamikaze iraniene, Shahed, redenumite pentru uz rusesc, cele mai cunoscute modele fiind Geran-1 (Shahed 131) și Geran-2 (Shahed 136). Acestea sunt folosite de regulă pentru a ataca ținte civile și infrastructură critică. Evident, precizează generalul, nu putem suspecta că ar fi un atac direct asupra României.

Dronele trebuie lovite cu precizie chirugicală și doar în situații speciale

„În primul rând, trebuie lămurit ce fel de dronă este, nu? Este vorba de o dronă de atac tip kamikaze Geran 2, este vorba de o dronă momeală Gerbera, este o dronă virtuală marcată prin mijloace de război electronic. Adică lucrurile nu ne sunt încă foarte clare. Ele trebuie însă să fie clare celor care au făcut detectarea, monitorizarea prin sistemele de radare și, în primul rând, ale piloților care acționează în zonă”, spune generalul Bălăceanu.

Decizia de a doborî această dronă este corectă, dar lucrurile nu sunt simple. Condițiile sunt stricte, pentru a evita să se pună în pericol viețile oamenilor de la sol sau de a provoca pagube inutile.

„Decizia corectă este de a o doborî, dar asigurându-se că resturile nu cad într-o zonă locuită și pot să producă și rănirea, dacă nu, decesul unor persoane pagube marteriale, incendii. Regula ar fi ca dobărârea să se facă dacă ia decizia pilotul și a primit aproparea pentru îndepărerea misiunii de la comandantul misiunii, care este comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite de Dobărâre. Și atunci misiunea o îndeplinește pilotul în funcție de situația certă”, mai spune generalul.

Analiza care trebuie făcută și felul în care se acționează vor fi cruciale. O dronă sau un avion doborâte deasupra unor localități sau obiective economice pot însemna un dezastru. 

O dronă a căzut pe o casă în Republica Moldova

O dovadă este că chiar azi dronă a căzut pe acoperișul unei case din localitatea Cuhureştii de Jos, raionul Florești - Republica Moldova. 

„Acum câteva minute, într-o livadǎ din localitatea Cuhureştii de Jos, raionul Florești, pe casa paznicului a căzut o dronă. Echipa Secției tehnico-explozivǎ a Poliției se deplasează la fața locului. Persoanele au fost evacuate și perimetrul izolat de polițiștii din Florești.   

Echipa Secției tehnico-explozivǎ a Poliției a fost mobilizată la fața locului. Persoanele din zonă au fost evacuate, iar perimetrul - izolat de polițiștii din Florești”  precizează Poliția Republicii Moldova marți dimineață. Investigațiile sunt în curs și nu este foarte clar dacă drona a fost doborâtă sau pur și simplu a căzut pe casă. Din fericite, nu au existat victime și nici pagube importante.

Suntem atacați?

Generalul Virgil Bălăceanu exclude un atac asupra României și spune că motivele pentru care această dronă a ajuns atât de departe în spațiul aerian românesc sunt deocamdată neclare.

„Se exclude au atac intenționat rusesc asupra României. Se exclude! Un atac nu se face cu una, două drone”, punctează generalul Bălăceanu.

Și generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor români în rezervă, este convins că nu este o agresiune asupra României. Cu toate acestea, el precizează că decizia de a lovi ținta este cea corectă. O discuție ce ar putea fi purtată este însă dacă drona trebuie lovită cu avioane sau dacă se găsesc soluții mai ieftine și la fel de eficiente.

„Nu cred că este o problemă suplimentară față de cele pe care le-am tot avut în ultimul timp, când mai multe drone au intrat în spațiul nostru aerian. Deci oamenii nu trebuie speriați! Apoi, ce mai e de spus e că din punctul meu de vedere decizia de a doborî această dronă este corectă. Bine, problema se pune în raportul eficiență-cost. Din perspectiva asta nu spun că drona n-ar trebui să fie neutralizată, ci că ar fi bine dacă s-ar găsi soluții mai ieftine, adică să nu mai trebuiască să ridicăm mereu avioane, ceea ce costă scump. Dar decizia de a lovi țintele neidentificate e absolut corectă”, spune generalul Dan Grecu.

România ar trebui în acest context să dispună de mijloace performante de război electronic și de mijloace contradrone, pentru a lovi orice țintă neidentificată.

Generalul Virgil Bălăceanu nu exclude faptul că ar putea fi vorba despre o dronă rusească în derivă, deviată fie de mijloacele de război electronic ucrainene, fie de loviturile antieriene. Totuși, surprinde faptul că drona a pătruns atât de adânc în spațiul românesc. Pe de altă parte, generalul Virgil Bălăceanu este de acord că ar trebui găsite variante mai ieftine pentru aceste drone.

„Dronele pot fi lovite și cu turnul de 20 de milimetri al acestor avioane. Și atunci nu trebuie să se tragă cu rachete. E mai ieftin. Și mai ieftin ar fi de la sol, dar dacă ai mijloace în zonă. Dacă a pătruns în adâncime, nu avem mijloacele dislocate în apropiere de Adjud și de Mărășești. Avem mijloacele instalației Gepard (n.r. - sistem mobil antiaerian autopropulsat), dar undeva pe lângă Tulcea”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.

Mesajul transmis de dronele rusești

Politologul Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, a explicat, pentru „Adevărul”, care este de fapt mesajul subtil transmis de Kremlin aliaților prin numărul mare de drone rusești a căror prezență în spațiile aeriene ale statelor aliate a devenit deja aproape o obișnuință.

„În momentul în care Rusia utilizează tot mai mult aceste drone, te «împunge» practic cu ele, este clar că așteaptă o reacție de la tine, adică să vadă panică. Mesajele Rusiei pot fi interpretate, dar eu consider că cel mai important este că rușii vor să ne transmită ideea că, «dom'le, noi vă atragem atenția prin aceste incursiuni, poate ar fi bine să vă păstrați, să vă țineți sistemele de apărare antiaeriană și să nu le mai donați Ucrainei. Că aveți nevoie de ele». În acest fel, Moscova încearcă să influențeze decizia statelor europene și să le facă să ezite să mai trimită arme Ucrainei. Rușii se pricep când vine vorba de acest război hibrid, trebuie să arătăm că am învățat și noi din cele întâmplate până acum. Altfel, dacă vreți, e un mesaj tipic rusesc, dar care nu trebuie să sperie sau să intimideze”, a spus Bjola, pentru „Adevărul”.

Ce spune legea

Legea nr. 73 din 2025 oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, în condițiile prevăzute la art 18: 

„Măsurile prevăzute la art. 11 sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spațiul aerian național.”