Exclusiv Cum ar arăta oferta de pace acceptată de toți. Compromisul pe care Ucraina și Rusia l-ar putea face: „Aici aș vedea marea concesie”

Planul de pace gândit de SUA pentru Ucraina și Rusia pare să fi eșuat, cel puțin pentru moment. Profesorul Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Paris-Est Créteil, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, unde s-ar putea realiza marele compromis pentru pace.

Șefii diplomației din Marea Britanie, SUA, Franța, Germania și Ucraina au amânat planul de a se întâlni miercuri, 23 aprilie, la Londra pentru discuții la nivel înalt cu privire la modalitatea de a pune capăt războiului din Ucraina.

Conform planurilor inițiale, aceștia ar fi trebuit să se întâlnească miercuri, 23 aprilie, în capitala Marii Britanii, dar deocamdată ei nu se află pe aceeași lungime de undă. Presa americană scrie și că Donald Trump ar fi propus un plan de pace ce prevedea că Ucraina ar recunoaște Crimeea ca teritoriu rusesc, dar ideea ar fi fost respinsă deja de președintele Volodîmîr Zelenski.

Planul americanilor nu mulțumește pe nimeni

Nici Rusia nu este încântată de propunerile americanilor. Putin ar fi nemulțumit că Trump nu sprijină cererea Rusiei de demilitarizare a Ucrainei și nu se opune participării unei forțe europene în cadrul viitoarelor garanții de securitate pentru Kiev.

În sfârșit, potrivit Axios planul ar fi mai degrabă favorabil Rusiei. Pentru a opri războiul, Putin ar primi recunoașterea oficială de către SUA a controlului său asupra Crimeei. Și nu doar atât. Rusia ar mai primi recunoașterea de facto a controlului său asupra aproape tuturor teritoriilor ocupate din 2022, inclusiv a majorității regiunii Lugansk și a părților ocupate din regiunile Donețk, Herson și Zaporojie. În plus, Moscova ar primi promisiunea că Ucraina nu va deveni membră a NATO, dar și ridicarea sancțiunilor impuse după 2014 și extinderea cooperării economice cu Statele Unite, în special în sectoarele energetice și industriale.

De cealaltă parte, Ucraina ar avea câteva beneficii. Rusia și-ar lua obligația de a nu bloca integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Kievul ar primii garanții de securitate de încredere cu participarea unui grup de țări europene și, eventual, a altor țări care au o gândire similară, precum și revenirea unei mici părți din regiunea Harkov ocupată de Rusia. Ucrainenii ar beneficia de trecere nestingherită de-a lungul râului Nipru, care trece de-a lungul liniei frontului în părți din sudul Ucrainei, dar și de despăgubiri și asistență în recuperare, deși documentul nu precizează de unde va veni finanțarea. În plus, s-ar fi dat undă verde unui acord între Statele Unite și Ucraina privind resursele minerale, despre care Trump a spus că va fi semnat joi. Însă planul acesta nu are nicio șansă de a fi dus la capăt.

„Adevărul” a discutat despre planurile de pace și perspectivele de acum cu politologul Sergiu Mișcoiu.

Decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică, Sergiu Mișcoiu este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil. În acest moment, Sergiu Mișcoiu este mai degrabă rezervat cu privire la modul în care vor evolua pe viitor discuțiile pentru pace.

De ce s-au blocat negocierile

„Este greu de anticipat pentru că traiectoriile acestor convorbiri de pace au fost sinuase de la bun început. Cu toată vehemența cu care a plecat la drum Donald Trump, promisiunea ca în 24 de ore să încheie conflictul din Ucraina, vedem că acesta s-a prelungit și că avem mici tentative de discuții, dar de fiecare dată aceste tentative sunt abandonate. Abandonate fiindcă pozițiile Ucrainei, respectiv Rusiei, sunt în continuare antagonice. Donald Trump nu a reușit să-i convingă nici pe ruși, nici pe ucraineni că planul său de pace este cel care ar fi funcțional. Și de aceea, mai degrabă, acest proces, așa cum spunea deunăzi Marco Rubio (n.r. - secretarul de stat al SUA), ar trebui la momentul actual întrerupt și înlocuit cu un alt fel de proces de pace, care să aibă o gestiune internațională mai largă, deci eforturile europenilor de a duce la masa tratativelor într-un sens mult mai incluziv și alte puteri ale lumii, tocmai pentru a determina o discuție directă între Rusia și Ucraina, care este singura soluție de altfel pentru acest conflict”, explică profesorul.

Europenii încearcă la rândul lor să-și facă loc și să contribuie la noul plan de pace, după ce au fost marginalizați de americani. Există totuși o problemă: „Teoria unei coaliții internaționale foarte largi care să gestioneze procesul de negociere între Rusia și Ucraina pare să fie o alternativă logică, însă nu este deloc fezabilă în momentul de față, fiindcă pozițiile sunt de asemenea și acolo antagonice”, spune profesorul.

Chiar dacă recent Vladimir Putin și-a manifestat disponibilitatea de a negocia direct cu partea ucraineană, iar Zelenski și-a exprimat speranța că lucrurile vor evolua în direcția obținerii unei păci, este insuficient.

„Cei doi lideri pot să fie foarte sinceri în intenția de a discuta, însă, dacă prealabilul discuțiilor reprezintă pentru partea adversă o condiție inacceptabilă, de exemplu, cedarea anumitor teritorii pentru Ucraina, și plecarea lui Zelenski, respectiv retragerea necondiționată a trupelor rusești din zonele ocupate în Ucraina, din partea ucranenilor, atunci nu vom putea, cu siguranță, trece de declarații. Și fiecare parte va considera că cealaltă pune condiții inacceptabile”, adaugă el.

Deocamdată Rusia pare avantajată de direcția în care merg lucrurile, mai cu seamă că și pe front are un avantaj.

„Timpul lucrează în favoarea Rusiei, care încet, dar sigur, ocupă și spațiul acesta al demersurilor legate de pace. Dar în teren, am văzut, încearcă să avanseze prin toate mijloacele și continuă să se comporte, din punct de vedere militar, ca la începutul războiului, adică lovind inclusiv populația civilă și încercând să destabilizeze Ucraina și pe aliații acesteia. De aceea este foarte puțin credibilă dorința de negociere a Rusiei și vom avea, probabil, de mai multe ori, tentative de negociere eșuate, chiar dacă Rusia va crea aparent această dorință de a negocia direct cu Ucraina, tocmai fiindcă, poate chiar mai aproape de ultimul moment de începere a negocierilor, Rusia va pune o serie de condiții care vor amorsa cu totul posibilitatea de a discuta direct, deci vor putea în felul acesta să dea vina pe ucraineni, o tehnică deja aplicată de către Rusia, foarte transparentă pentru cei care cunosc relațiile internaționale”, susține profesorul.

Unde s-ar putea face marele compromis pentru pace

Sergiu Mișcoiu a explicat și care ar fi condițiile pentru a se realiza un compromis ruso-ucrainean și pentru a se ajunge la pacea mult dorită.

„Este limpede că o negociere de acest gen va trebui să vină cu un statut special pentru regiunile pe care le reclamă Rusia și le-a anexat, din punct de vedere legal, în mod unilateral, un statut special creat pentru aceste regiuni sau pentru o parte din aceste regiuni, în special pentru Donbass, care să fie garantat internațional, un mandat internațional. Aceasta ar putea fi probabil o concesie pe care ar accepta-o, în ultimul moment, Ucraina și care poate nu ar fi cu totul inacceptabilă pentru Rusia. Cred că acesta ar fi cel mai mic numitor comun care ar putea să aducă la o masă rezonabilă a negocierilor între cele două părți, dar pentru a se ajunge acolo trebuie depășite extrem de multe obstacole și bariere și nu suntem deloc în această situație acum. Aici aș vedea eu marea concesie pentru ambele tabere, dar cred că mai e drum lung”, explică Sergiu Mișcoiu.

În ce privește planul lui Donald Trump, acesta este de acum sortit eșecului. Sergiu Mișcoiu crede că liderul de la Casa Albă a încercat să-i forțeze mâna lui Volodîmîr Zelenski, fără efect.

„Dincolo de informațiile contradictorii care apar în ultimele zile, eu bănuiesc că Trump, într-o manieră mai mult sau mai puțin directă, a transmis Ucrainei mesajul conform căruia Crimeea este un teritoriu care nu are de a face, istoric vorbind, cu Ucraina și că ar trebui acceptată de către ucrainieni varianta menținerii Crimeei în Federația Rusă. Și că această concesie ar putea să dezamorseze negocierile și să ducă către o mai bună capacitate de negociere a Ucrainei în ceea ce privește celelalte regiuni ocupate de Rusia. Asta cred eu că s-a întâmplat. Apoi, Zelenski a spus nu”, mai spune expertul.

Unde persistă marile neînțelegeri

Pe de altă parte, este cert că există puncte asupra cărora Ucraina și Rusia vor ajunge cu greu la un acord și la un compromis.

„Nu este, cred, un secret pentru nimeni că Rusia va face din apartenența Crimeei la Federația Rusă un sine qua non pentru negocierile de pace. Altfel spus, Rusia nu va accepta niciodată nici măcar un statut internațional special pentru Crimeea mai mult decât pentru Donbas chiar, fiindcă de anexarea Crimeei și de menținerea sa în Federația Rusă se leagă toată retorica Kremlinului privind prezența sa geopolitică la Marea Neagră, apărarea intereselor popoarelor obidite, între ghilimele, de ucrainieni și sprijinite de «mama Rusie». Deci acolo probabil că nu vom avea o concesie din partea Rusiei. Iar Ucraina va fi pusă în fața acestui fapt împlinit, că peninsula Crimeea va face parte din Federația Rusă, dacă desigur se vor accepta negocierile în continuare”, anticipează profesorul.

Deși s-a vorbit mult despre faptul că ucrainenii ar putea să accepte de facto pierderea unor teritorii, însă nu și de iure, urmând să le recupereze când situația o va permite, Sergiu Mișcoiu nu vede acest lucru posibil în viitorul apropiat. De altfel, spune el, ar fi și un scenariu prost, din cauză că ar duce aproape sigur din nou la un război, chiar dacă inițial cele două părți ar fi de acord să semneze un acord de pace.

„Este o soluție foarte puțin probabilă fiindcă ea nu poate aduce decât mai multe probleme în continuare. Ucraina poate tot timpul să spună că nu a înțeles în felul acesta negocierile, Rusia poate să spună la final că a înțeles exact acest lucru, că Ucraina este dispusă să cedeze teritoriile Rusiei și așa s-ar ajunge din nou la conflicte. E cea mai proastă idee posibilă și această tolerare a prezenței Rusiei fără recunoașterea unui anumit statut nu poate să fie decât un preambul pentru un alt conflict”, consideră Mișcoiu.

Americanii vor să-i lase pe europeni să se descurce singuri

În ce privește evoluția ulterioară a negocierilor pentru pace, lucrurile sunt mai complicate, atâta timp cât nici măcar aliații nu sunt în totalitate de acord. Chiar dacă anterior americanii au părut că au bătut palma cu europenii la Paris, iar francezii, britanicii și germanii și-au exprimat susținerea pentru planul elaborat de Trump, acum aceasta pare mai degrabă de domeniul trecutului.

„Cred că Statele Unite ale Americii nu au dorit de la bun început să fie un compromis prin care planul să fie un plan euro-american sau, mă rog, americano-european. S-au cabrat pe poziția unui plan american pe care să-l accepte ceilalți. Iar europenii exasperați de prelungirea discuțiilor și de împotmolirea reală a acestora s-au arătat dornici să sprijine inițial această viziune, dacă aceasta va produce ceva. Însă până acum planul american nu a produs nimic și deci în mod foarte limpede acesta ar trebui amendat. Statele Unite nu cred că sunt foarte dornice în faza actuală să reia planul, să-l amendeze și să pară că sunt într-o poziție de compromis față de planul de pace pe care îl propun, de unde toată dificultatea legată de continuarea discuțiilor și continuarea planului de pace în sine. Europenii au un set propriu de idei și condiții, că încă nu putem să-i spunem plan de pace pentru că nu a fost propus ca atare, mai apropiate cu mult de viziunea ucraneană decât de cea rusă, însă ele nu sunt pe aceeași linie cu ceea ce propun Statele Unite ale Americii. Și pare acum, în faza actuală, puțin probabil ca un plan comun euro-american să vadă lumina zilei. E greu de anticipat când se va întâmpla asta, ar trebui ca poziția Statelor Unite să se modifice, dar în faza actuală nu este cazul, iar americanii par deciși să renunțe la acest plan și să-i lase singuri pe europeni să se descurce cu Rusia”, punctează Mișcoiu.

Doar că este puțin probabil ca europenii să reușească de unii singuri să negocieze cu Rusia lui Putin.

„Europa negociază foarte greu cu rușii, dacă va negocia vreodată, din cauza modului agresiv în care s-a comportat Rusia în relațiile cu marea majoritate a țărilor europene. Deci suntem din nou în situația în care e un blocaj pe termen mediu cel puțin, oricum am lua-o”, încheie Sergiu Mișcoiu.