CSM se plânge volumul mare de muncă la nivelul instanțelor de judecată în ziua deciziei CCR pe tema pensiilor magistraților
0CSM arată, într-un comunicat de presă, că numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor din România a atins un nivel fără precedent, cu efecte directe asupra calității actului de justiție.
Curtea Constituțională a României ar urma să ia miercuri o decizie cu privire la pensiile magistraților, după cinci amânări succesive.
Întâmplător sau nu, tot miercuri, înainte de ședința CCR, reprezentanții Consiliului Suprem al magistraturii au transmis un comunicat de presă în care se plâng că instanțele din România se confruntă cu o situație fără precedent în ceea ce privește volumul de cauze aflate pe rolul acestora, „cu efecte, în consecință, asupra calității actului de justiție”.
CSM spune că în conformitate cu metodologiei CEPEJ, media europeană a dosarelor nou-intrate se calculează la 100 de locuitori, medie ce include toate materiile și toate gradele de jurisdicție, iar media europeană a numărului de judecători se calculează la 100.000 de locuitori.
„În materie civilă și comercială, care reprezintă aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instanțelor, România a raportat în anul 2024 un număr de 769.823 cauze aflate în curs de soluționare (pending) în primă instanță, cu o medie la nivel european de 358.277 cauze, cifrele indicând o creștere față de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze. Raportat la numărul de locuitori, cifrele indică în România un coeficient de 4,04 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori, depășind dublul mediei europene, care a fost de 1,75 cauze la 100 de locuitori. Coeficientul din 2024 este în creștere față de anul 2023, când a fost de 2,95 cauze la o medie europeană de 1,56 cauze”, arată CSM.
Cât privește numărul de dosare nou-intrate în primă instanță în aceleași materii, România a raportat un volum de 1.602.689 dosare, față de media europeană, care este de 418.544 de cauze.
„Astfel, în primă instanță, în materie civilă şi comercială, totalul cumulează 2.372.512 dosare nou intrate şi în curs de soluționare la nivelul anului 2024. Din aceste motive, România este în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanță raportat la 100 de locuitori – 8,42, față de media europeană, care a fost de 2,20. Următoarea țară în această listă este Belgia, cu 5,79 cauze litigioase civile și comerciale la 100 de locuitori, urmate de Spania și Republica Cehă, cu un număr de 4,13, respectiv 3,18 cauze la 100 de locuitori. Restul țărilor respondente au raportat cifre mult mai mici, cuprinse între 0,70 și 2,79 dosare nou-intrate la 100 de locuitori. Cifrele indică o creștere față de anul 2023, când pentru România s-au raportat 1.495.992 cauze cu o medie europeană de 407.371 și un coeficient de 7,85, față de media europeană, care a fost de 2,18”, mai arată CSM.
Acest lucru ar plasa România pe primul loc în rândul țărilor respondente cât privește evoluția dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014 - 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024. Sunt menționați doi factori care afectează semnificativ volumul de activitate la nivelul instanțelor: un număr cvadruplu față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, față de media europeană de 2,20) și o creștere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024).
„În pofida acestui volum de activitate care s-a dublat la nivel intern pe parcursul ultimilor 10 ani și a ajuns , sistemul judiciar din România a reușit să mențină în 2024 o rată de soluționare a cauzelor în primă instanță peste media europeană și în creștere față de anul 2023 (când a fost la 86,2%). Astfel, rata de soluționare a fost de 99,2% față de media la nivel european care a fost de 97,8 % De altfel, în ciuda unui număr cvadruplu de cauze nou intrate față de media europeană, durata medie de soluționare a cauzelor în primă instanță (timpul mediu necesar pentru soluționarea unei cauze de la momentul înregistrării până la pronunțarea unei hotărâri) în România a fost de 180 zile, față de media la nivel european (average), care a fost de 307 zile”, se mai precizează în comunicatul CSM.