CSM critică decizia Guvernului de a amâna plata restanțelor salariale ale magistraților, stabilite prin hotărâri definitive

Consiliul Suprem al Magistraturii critică decizia de amânare a plății drepturilor stabilite prin hotărâri definitive, avertizând că vor fi și mai multe costuri suplimentare pentru bugetul de stat.

Așa cum era de așteptat, Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat față de decizia Guvernului și Parlamentului de a reduce bugetul prevăzut inițial pentru plata drepturilor restante ale magistraților.

”În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026”, potrivit unui comunicat al CSM.

Reprezentanții CSM invocă instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care au stabilit în jurisprudență că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite, însă nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor.

”Procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept. Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal”, mai spune CSM în comunicat.

Instituția care îndeplinește rolul de garant al independenței justiției mai spune că amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale.

”Pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare. În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”, concluzionează CSM.

Joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat dur practicile de amânare a plății drepturilor stabilite prin hotărâri definitive. În paralel, magistrații au avertizat că aceste întârzieri generează costuri suplimentare majore pentru bugetul de stat.

Coaliția de guvernare a deblocat bugetul pe 2026 după un compromis între partide: pachetul social cerut de Partidul Social Democrat a fost finanțat prin tăieri de la bugetele Justiției.

 „Având în vedere problemele pe care le parcurgem și criza generată de războiul din Golf, s-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de Coaliție. Aveam două posibilități: prima era să creștem deficitul cu anvelopa necesară amendamentelor din Parlament, însă nu s-a mers pe această variantă. Varianta pe care s-a căzut de acord este reducerea altor cheltuieli: mai exact, reducem sumele destinate achitării unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe judecătorești din anii trecuți și amânarea acestora în anii următori”, a spus premierul Ilie Bolojan. 

Sorin Grindeanu, președintele PSD, s-a declarat satisfăcut de măsura găsită.