Cîmpeanu: Universitatea Politehnică şi Universitatea din Bucureşti au disponibilitatea de a oferi cazare şi masă pentru 230 de refugiaţi

Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Universitatea din Bucureşti pot oferi cazare şi masă pentru 230 de refugiaţi, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.  Reprezentanţii studenţilor atrag însă atenţia că universităţile româneşti se confruntă cu un deficit de locuri de cazare pentru studenţi.

Pe fondul crizei refugiaţilor, România ar putea să primească o cotă de imigranţi pe care statul va să-i cazeze şi să le asigure hrana şi strictul necesar. În contextul discuţiilor pe această temă, Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a venit cu o soluţie din partea marilor universităţi de stat, care au spaţiu de cazare în campusurile studenţeşti. "Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Universitatea Bucureşti au disponibilitatea de a oferi cazare şi masă pentru 230 de refugiaţi: Universitatea Politehnică din Bucureşti — 150 de locuri cazare şi masă şi Universitatea din Bucureşti — 80 de locuri pentru refugiaţi cazare şi masă", a declarat Cîmpeanu pentru Agerpres.

Reprezentanţii studenţilor atrag însă atenţia că în căminele studenţeşti nu sunt încă suficiente locuri pentru cazarea studenţilor care au nevoie. Vlad Cherecheş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a declarat pentru "Adevărul că, "în general, în România, universităţile se confruntă cu un deficit al locurilor de cazare pentru studenţi şi nu vede de unde se pot face rost de locuri în plus, decât poate din mediul preuniversitar", a spus el referindu-se la internatele şcolare.

Contactat de "Adevărul", rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a declarat că institutţia pe care o conduce poate să pună la dispoziţie 80 de locuri de cazare. "Locurile sunt în căminul din Măgurele, de la Facultatea de Fizică, unde s-au făcut reparaţii în această vară. Clădirea e într-o condiţie bună. În general, căminul acesta, fiind destul de departe de Bucureşti, nu este ocupat la capacitate maximă, fiindcă studenţii nu-l preferă. Capacitatea de ocupare nu depăşeşte 50%", a spus rectorul. El a mai menţionat că în ceea ce priveşte asigurarea strictului necesar, dacă nu vor primi bani de la Guvern, va propune în şedinţa Senatului universităţii să se folosească de fondurile universităţii pentru a asigura hrana refugiaţilor.

Şi rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti, Mihnea Costoiu, spune că universitatea ar putea pune la dispoziţie 50 de locuri într-un cămin care nu este dat n folosinţă  deoarece trebuie renivat mai întâi. "Espe o discuţie de principiu în momentul de faţă, solicitarea a venit din partea Guvernului prin intermediul Ministerului Educaţiei şi noi am răspuns că putem pune la dispoziţie 50 de locuri. Acestea nu sunt într-un cămin din campusul studenţesc, este vorba de un cămin tot din zona Leu dar care nu este în funcţiune momentan, va trebui să-l renovăm. Având în vedere locaţia, nu amestecăm studenţii cu refugiaţii, studenţii au o viaţă a lor, un campus studenţesc al lor. În afară de cazare, le mai putem oferi refugiaţilor consiliere psihologică şi de carieră", a spus Costoiu pentru "Adevărul".

1.700 de refugiaţi pot veni în România

Preşedintele Româniai, Klaus Iohannis, a declarat luni seara, în cadrul unei conferinţe de presă, că România a comunicat Uniunii Europene la începutul lunii iulie că ar putea primi în jur de 1.700 de refugiaţi. Locuri de cazare se pot găsi mai uşor, adevăratul test este, însă, integrarea refugiaţilor în societate.

"Fiecare stat membru analizează câţi refugiaţi poate să primească, iar Comisia va centraliza. România a comunicat la începutul lunii iulie că poate să primească 1.785 de refugiaţi. Astea sunt datele. Între timp, am văzut cu toţii că presiunea publică a devenit foarte mare. Zeci de mii de oamnei au intrat în UE, au apărut probleme de logistică, de principiu pentru că a fost încălcat spaţiul Schengen. Pe bună dreptate am văzut tragedii umane, dar pe acest fond au apărut speculaţiile. În România nu există niciun fel de presiune al unui val migraţionist. Nu avem una flux semnificativ de imigranţi. Cifrele sunt cam aceleaşi ca anul trecut. În concluzie, fenomenul este important pentru noi pentru că suntem în UE, dar în România nu apare o presiune din această zonă. Putem să tratăm chestiunea cu calm, cu solidaritate cu ţările unde există un număr mare de refugiaţi. Nu este cazul să reacţionăm isteric", a spus preşedintele.

"Nu primirea este complicată, ci atunci când se constată că persoanele care au venit au dreptul de şedere, umează a doua fază, integrarea în societate, unde suntem puţin pregătiţi. Nu ar fi foarte complicat să transformăm o veche cazarmă în centru de primire, dar nu avem capacitatea de integrare. Mai mult nu putem acuma. Aştept propunerile Guvenrului, dar nu cred că vor fi semnificativ diferite de ce v-am prezentat noi. România nu este membră Schengen şi atunci nu poate să intre oricine în ţară. La noi nu se va întâmpla ce s-a întâmplat la alţi vecini. Acest lucru pot să exclud", a mai declarat Iohannis.

Ponta: CSAT va decide cota de refugiaţi

Prim-ministrul Victor Ponta a decarat, luni, că decizia asupra cotei de refugiaţi va fi luată după şedinţa CSAT care, cel mai probabil, va avea loc săptămâna viitoare, precizând că statul român nu poate accepta mai mult decât are capacitatea de primire, 1.500 de locuri.

„Nu putem primi în niciun caz pe termen scurt mai mulţi refugiaţi  decât avem în acest moment capacitatea. În acest moment, capacitatea României este de 1.500 de locuri”, a mai declarat Ponta care susţine că parte dintre cele 1.500 de locuri sunt deja  ocupate

Social-democratul a invocate şi faptul că statele europene trebuie să încerce să găsească soluţii pentru a oprirea cauzei valului de imigranţi, nu a efectului.