Exclusiv Cele patru provocări majore pentru președintele ales Nicușor Dan. Ce sfaturi îi dă unul dintre experții pe care îi vrea consilieri

Politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford și foarte probabil viitor consilier pentru președintele Nicușor Dan, vorbește, într-o analiză făcută pentru „Adevărul”, despre oportunitățile și pericolele care pândesc România și vine cu câteva soluții.

Nici nu s-au stins bine ecourile alegerilor, iar noul președinte al României, Nicușor Dan, se vede în fața unor provocări pentru care trebuie să găsească soluții. Timpul nu este de partea sa și nici de partea României. Din punct de vedere economic, țara noastră traversează o perioadă delicată, iar deficitul enorm și inflația mare sunt două dintre bolile ce par până acum fără leac și copleșesc economia.

În plan politic, lucrurile stau la fel de rău. România are o societate mai polarizată ca oricând, iar o coaliție largă de guvernare pare sub semnul întrebării. Pe plan extern, relațiile cu SUA, principalul garant al securității României, sunt într-un regres evident. Totul, într-o perioadă în care politica agresivă a Federației Ruse pune la încercare sisteme de alianțe și parteneriate considerate până de curând fără de cusur.

Sfaturile care îi vor da de gândit lui Nicușor Dan

Politologul Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, a fost numit, deocamdată doar la nivel verbal de Nicușor Dan, în momentul în care noul șef de stat a făcut cunoscută numele de pe lista scurtă a celor pe care i-ar vrea consilieri.

Corneliu Bjola a acceptat provocarea venită de la „Adevărul” de a discuta despre ce urmează. În același timp, expertul vine și cu câteva soluții în analiza sa.

„Pe plan intern, sunt numeroase chestiuni presante: formarea unui guvern reformist și stabil, reducerea deficitului bugetar și resetarea luptei anticorupție. Totuși, nu voi insista asupra acestora, întrucât nu mă consider cel mai potrivit să le comentez. Aș prefera să subliniez trei teme majore de politică externă și securitate, esențiale pentru viitorul apropiat al României”, spune Bjola.

Marea provocare de la Răsărit

În opinia sa, cea mai importantă provocare vine de la Răsărit. Federația Rusă nu va renunța la războiul hibrid pe care l-a declanșat împotriva României și a țărilor NATO, mai spune expertul.

„Prima și cea mai urgentă prioritate este contracararea războiului hibrid. România a fost aproape îngenuncheată de Rusia și scoasă din joc. A reușit să reziste, uneori la limită — în noiembrie și acum din nou, duminică — când s-a reușit evitarea unei sinucideri politice”, susține profesorul Bjola.

În opinia sa, confruntarea politică internă depășește limitele divergențelor obișnuite cauzate de ciocnirile dintre forțele de stânga și dreapta.

„Să fim clari: nu ne aflăm într-o simplă diviziune stânga–dreapta, ci într-o confruntare directă între cei care doresc să susțină statul și sistemul democratic, oricât de fragil ar fi el, și o mișcare fascistă care a început să se manifeste fără perdea. Ieșirea violentă de marți seara a lui George Simion, care amenință milioane de români care nu l-au votat și vorbește despre «vărsare de sânge», reprezintă o chemare directă la violență politică. Dacă ignorăm această realitate și o ascundem din nou sub formule eufemistice, greșim grav”, mai spune Bjola.

Corneliu Bjola consideră că asistăm la o ofensivă a neofascismului românesc și critică politica AUR și a aliaților acestui partid.

„Neofascismul românesc este un cancer politic cultivat de ani de zile, susținut sistematic de rețele rusești. Niciun lider politic, din 1930 încoace, nu a mai recurs la o asemenea retorică de teroare împotriva propriilor cetățeni. De ce face asta? Poate din dorința de a-și consolida poziția în AUR sau de a preveni o eventuală scindare a partidului. Dar acest lucru este mai puțin important. Nimic nu justifică un astfel de limbaj agresiv și amenințări cu violența. Efectele „războiului” politic dus de Simion împotriva poporului român sunt clare: dorința de a izola din nou România de aliații săi europeni, exact în momentul în care această apropiere începe să se refacă”, adaugă expertul.

Restabilirea relațiilor bune cu SUA, o misiune complicată, dar obligatorie

A doua provocare ține de politica externă a României, mai exact de relația bilaterală cu principalul partener strategic, Statele Unite ale Americii. O relație care, admite Corneliu Bjola, nu funcționează așa cum ar trebui. De altfel, președintele Nicușor Dan va trebui să caute și să găsească soluții în acest sens. E nevoie de o relație bilaterală care să facă abstracție de orice fel de partizanate ideologice, concentrându-ne pe consolidarea parteneriatului strategic bilateral, susține politologul.

„A doua temă-cheie este resetarea relației cu Statele Unite. Este evident că parteneriatul nu funcționează în prezent la parametri optimi. Este necesar să înțelegem mai bine care sunt așteptările americane și cum poate România să răspundă eficient la acestea. Mesajul transmis marți de Ambasada SUA indică trei direcții clare de cooperare: apărare, energie și parteneriate comerciale. De aici trebuie pornit – într-un mod pragmatic, fără partizanate ideologice, concentrându-ne pe consolidarea parteneriatului strategic bilateral”, punctează Bjola.

Aici, el amintește și faptul că Statele Unite ale Americii au adoptat în ultimele luni o nouă strategie, iar Europa nu mai este priviliegiată.

„Totodată, trebuie asumat faptul că strategia Statelor Unite față de Europa s-a schimbat profund. A fost anunțată în mod clar de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, în februarie 2025, și vizează o tranziție graduală spre asumarea de către Europa a responsabilității propriei apărări – cel puțin în ceea ce privește componenta convențională. În acest context, Summitul NATO din iunie se anunță poate cel mai important de după reuniunea din Țara Galilor din 2014. Se anticipează anunțuri privind creșterea semnificativă a bugetelor de apărare – chiar spre 5%– dar și o discuție dură despre redistribuirea responsabilităților între aliați, în condițiile în care SUA își reorientează prioritățile militare către regiunea indo-pacifică”, mai arată Corneliu Bjola.

Nu în ultimul rând, România va trebui să găsească soluții pentru a-și asuma un rol mai important la nivelul Uniunii Europene. Modelul Poloniei, țară care se află pe picior de egalitate în cazul Triunghiului de la Weimar și a Cercului Weimar+ cu marile puteri europene, ar trebui să reprezinte un exemplu pentru București și pentru noul președinte.

 „România să-și asume un rol de actor strategic în nucleul dur al Europei”

„A treia prioritate este recâștigarea poziției României în arhitectura strategică europeană. Această construcție se conturează în jurul a două formate esențiale: Cercul Weimar+ și Coaliția de Voință. România este parte a celui de-al doilea – ceea ce este un pas important – însă marile decizii strategice se iau, în realitate, în cadrul primului. Participarea activă a României în Cercul Weimar+ este imperativă pentru a echilibra decalajele existente între nordul și sudul flancului estic”, subliniază Corneliu Bjola.

Politologul român recunoaște că nici acest proces nu va fi simplu. În schimb, România nu are alte opțiuni și trebuie să-și asume un proiect mult mai ambițios de țară.

„Este un proces care trebuie abordat cu prudență și inteligență, dar care devine tot mai necesar. Acest efort nu exclude, desigur, continuarea și consolidarea poziției regionale prin formate precum B9 sau Inițiativa celor Trei Mări – platforme relevante care trebuie întărite. Însă, în paralel, este esențial ca România să își asume un rol de actor strategic în nucleul dur al Europei, contribuind activ la definirea politicilor de apărare comună și la modelarea deciziilor europene care vor contura viitorul securității continentale”, mai spune Bjola.

Reconcilierea națională, un proces ce nu poate fi amânat

Una dintre priorități va trebui să fie de departe reconcilierea națională. Nici aici nu-i va fi simplu președintelui Nicușor Dan.

„În ceea ce privește reconcilierea națională, da, aceasta ar trebui să fie una dintre priorități. Aș sublinia însă că politica externă poate și trebuie să joace un rol esențial în acest proces de reconciliere. Sondajul INSCOP din decembrie a indicat clar că, deși majoritatea românilor susțin integrarea europeană, mulți nu se simt bine reprezentați în plan extern. Această lipsă de reprezentare a fost exploatată în mod cinic de demagogii extremiști, susținuți de rețelele de dezinformare rusești. Noul președinte are datoria de a corecta aceste fisuri. Iar semnalele transmise de Nicușor Dan, atât în campanie, cât și în ultimele zile, merg clar în direcția potrivită, sugerând un angajament ferm pentru refacerea coeziunii interne și printr-o reprezentare externă mult mai performantă a României”, conchide Corneliu Bjola.