Exclusiv Ce spune Biserica despre funeraliile de stat ale unui președinte ateu sau de altă confesiune
0Ion Iliescu, fostul președinte al României, a fost condus joi, 7 august, pe ultimul drum cu o slujbă religioasă ortodoxă completă, oficiată la Biserica Palatului Cotroceni, în prezența unui episcop și a unui sobor de preoți.
Ceremonia a stârnit reacții diverse în spațiul public, mai ales în contextul reputației fostului lider drept ateu convins. De ce a fost totuși slujba oficiată, cine ia această decizie și ce prevede rânduiala Bisericii Ortodoxe Române în astfel de cazuri?
Preotul Constantin Stoica, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a explicat totul pentru Adevărul.
Cum a decurs slujba de înmormântare a lui Ion Iliescu
Slujba religioasă de înmormântare a fostului președinte Ion Iliescu a avut loc joi dimineață, 7 august 2025, la Biserica Palatului Cotroceni, un lăcaș de cult cu încărcătură simbolică, situat în incinta instituției prezidențiale.
Ceremonia a fost oficiată de Preasfințitul Timotei Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, alături de un sobor de preoți și diaconi. Alegerea unui episcop pentru această slujbă este, potrivit BOR, o formă de respect pentru demnitatea funcției pe care Ion Iliescu a deținut-o – cea de președinte al României.
După slujba religioasă, cortegiul funerar s-a deplasat către Cimitirul Militar Ghencea III, unde a avut loc înmormântarea în cadru privat, în prezența familiei, a apropiaților și a unor oficiali ai statului. Ghencea III este cunoscut ca loc de odihnă finală pentru numeroase personalități ale vieții militare și politice din România.
Un detaliu care a atras atenția jurnaliștilor prezenți și a fost ulterior comentat și în presa religioasă a fost lipsa inscripției „INRI” pe crucea așezată lângă sicriu. În mod tradițional, pe crucile ortodoxe este inscripționat „INRI” – prescurtarea de la Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor, expresia pusă deasupra crucii lui Hristos conform Evangheliilor.
În cazul lui Ion Iliescu, crucea conținea doar numele complet, data nașterii (3 martie 1930) și data morții (5 august 2025), fără formula consacrată „INRI”. Acesta rămâne însă doar un detaliu de ordin simbolic, care nu afectează validitatea slujbei ortodoxe.
„Nu avem dublu-standard” – BOR aplică aceleași reguli pentru toți creștinii ortodocși
Constantin Stoica a explicat că nu există tratament preferențial pentru președinți, politicieni sau alte persoane publice atunci când vine vorba despre ritualurile ortodoxe. Ce contează este statutul de creștin-ortodox botezat, nu activitatea religioasă vizibilă pe timpul vieții.
„În cultul creștin-ortodox nu există diferențe între înmormântarea pentru un președinte și pentru o persoană obișnuită. Nu avem dublu-standard. Ceea ce se face pentru o înmormântare standard se face și pentru un președinte, pentru un politician ș.a.m.d. Nu există diferențe din punctul acesta de vedere”, a spus fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, pentru Adevărul.
Botezul, garanție a slujbei de înmormântare
Una dintre întrebări a vizat situația în care o persoană nu a fost practicantă sau chiar a negat religia în mod public. În cazul lui Ion Iliescu, figura sa a fost adesea asociată cu ateismul de partid, iar participarea sa la viața religioasă părea inexistentă.
Totuși, BOR nu face „audit de credință” post-mortem.
„Este greu de cuantificat. De multe ori, avem de-a face cu înmormântări pentru persoane care n-au trecut toată viața pe la biserică. Orice persoană botezată creștin-ortodox beneficiază de slujbă de înmormântare. Sunt foarte puține excepții de la regulă: sinuciderea sau preferința pentru incinerare și altele. Nu aici este problema. Conluzia asta ar fi: Atâta vreme cât a fost botezat creștin-ortodox, beneficiază de slujbă de înmormântare”, a conchis părintele Constantin Stoica.
Ce se întâmplă în cazul unui președinte protestant?
În lumina întrebărilor privind și alți președinți ai statului, Constantin Stoica a vorbit și despre o eventuală ceremonie religioasă pentru Klaus Iohannis, cunoscut ca membru al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană (luterană).
Poziția BOR este clară și fermă:
„Noi suntem creștini-ortodocși. În asemenea cazuri, se oficiază înmormântarea în biserica de care aparține. Este regula principială pentru orice persoană. Nu putem, noi ca ortodocși, să înmormântăm musulmani, catolici sau altă confesiune creștină. Asta nu înseamnă că acea persoană nu poate participa la înmormântarea unui frate, prieten sau rudă care aparține altei religii.”