Ce se întâmplă dacă Înalta Curte acceptă cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului II: „Că ne place, că nu ne place, a produs deja efecte”

Demersurile făcute de Călin Georgescu pentru reluarea turului II al alegerilor prezidențiale anulate anul trecut de CCR, precum contestația dezbătută marți, 25 februarie la Înalta Curte, nu pot produce vreun efect. Singurul rol pe care îl au este menținerea electoratului captiv.   

Înalta Curte analizează marți, 25 februarie, contestația lui Călin Georgescu privind hotărârea judecătorilor CCR pentru anularea turului I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.

Candidatul cere desființarea documentelor desecretizate din ședința CSAT care au dus la anularea alegerilor și reluarea turului II cu Elena Lasconi, lucru care însă nu este posibil, potrivit experților. 

„Nu există nicio cale de atac. Georgescu este prost sfătuit de avocații lui. Hotărârea CCR este definitivă. În România vor avea loc noi alegeri care sunt deja declanșate. Nu poate fi gândită nicio cale de atac, deci totul este pierdere de vreme și un joc de imagine. Nu există nicio formă de contestare a deciziei CCR”, a explicat fostul judecător Cristian Danileț pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, mișcările de acest gen au doar rolul de a menține publicul captiv, însă nu pot produce niciun fel de consecințe. Reluarea turului II despre care vorbesc Călin Georgescu și patidele suveraniste care îl susțin, POT și AUR, nu este posibilă, mai ales că au fost deja declanșate noi alegeri.

„Atât, doar imagine să țină publicul treaz. Să arate el că face ceva, chipurile împotriva unui stat abuziv. Decizia CCR este definitivă, că ne place, că nu ne place, a produs deja efecte, s-au declanșat noi alegeri, astea nu mai pot fi stopate. (...) Anularea alegerilor s-a produs deja. Acum s-au declanșat alegeri noi”, a mai punctat Cristian Danileț.  

Și în cazul unei eventuale admiteri, astăzi, la Înalta Curte de Casația și Justiție, decizia nu ar putea produce efecte.  

„Nu are nicio legătură. Alegerile merg mai departe, pentru că Hotărârea Curții Constituionale nu depinde și nu poate fi răsturnată de nicio decizie anterioară a nimănui, de nicio decizie a unei alte instanțe din țară sau din străinătate”, a mai punctat Danileț.  

Recursul la Înalta Curte

Amintim că acțiunea a fost formulată la Curtea de Apel București de o asociație civică ca „mandatar procesual” al lui Călin Georgescu, Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice APLAP. 

Călin Georgescu a fost anterior prezent de mai multe ori la Înalta Curte, dar și la Curtea de Apel, în contextul mai multor acțiuni în instanță pentru reluarea alegerilor, iar de fiecare dată a fost așteptat de o mulțime de oameni la ușile instituțiilor. El a atacat și decizia BEC prin care era anulat turul I, ca urmare a deciziei CCR. 

Pe data de 18 decembrie 2024, instanța de fond i-a respins acțiunea lui Călin Georgescu, motivând că „este necesar că actul a cărui suspendare sau anulare se solicită de către reclamantă să fie un act administrativ ce are ca trăsătură esențială producerea de efecte juridice, prin naștere, modificare sau stingere de drepturi și obligații”.

Judecătorii constituționali au anulat alegerile prezidențiale, pe baza rapoartelor desecretizate ale serviciilor de informatii.