Exclusiv Ce concesii ar fi gata să facă Ucraina și Rusia pentru pace: „Noul plan e maximalist intenționat pentru a crea spațiu de negociere pe viitor”

Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, explică, pentru „Adevărul”, cum s-ar putea dinamiza procesul de pace între Ucraina și Rusia și care ar fi compromisele pe care cele două combatante ar trebui să le facă. În opinia sa, planul prezentat de publicația americană Axios nu va fi acceptat nici de ucraineni și nici de ruși, dar ar putea fi un punct de plecare pentru viitoarele negocieri.

Luminița de la capătul tunelului nu se vede încă în Ucraina, dar lucrurile evoluează, chiar dacă mai încet decât și-ar dori președintele Donald Trump. Liderul american vrea să intre în istorie ca omul care a făcut Rusia și Ucraina să cadă la pace și acționează în consecință. Axios a publicat draftul complet al planului de pace în 28 de puncte elaborat de administrația Trump.

Departe de a fi perfect, planul vine totuși cu unele noutăți și conține și garanții de securitate, iar în premieră Statele Unite ar fi de acord să se implice direct și să dea asigurări privind suveranitatea Ucrainei. În schimb, în baza aceluiași plan, Ucraina ar trebui să renunțe la o parte din teritoriul său, să limiteze dimensiunea forțelor sale armate și să consacre în Constituție angajamentul de a nu adera niciodată la NATO. 

Detalii despre întregul plan de pace, așa cum a fost prezentat în presa americană, pot fi văzute AICI.

Deocamdată, Kievul a reacționat prudent, iar președintele Volodimir Zelenski a evitat să refuze direct acest plan și a afirmat că este deschis negocierilor de pace. Liderul din Kiev a mai afirmat că Ucraina se află în unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei sale și s-a plâns că presiunea asupra Kievului a ajuns la cel mai intens nivel de până acum.

Totodată, Zelenski a adăugat că Ucraina va avea ee luat o alegere teribilă în condițiile în care alternativele sunt fie pierderea demnității, fie pierderea sprijinului american. Chiar și așa, el a afirmat că țara sa va negocia și că nu va oferi niciun motiv să se spună că Ucraina refuză discuțiile de pace.

Și mai recent, în seara zilei de vineri, 21 noiembrie. Vladimir Putin a confirmat că a primit planul de pace, după ce anterior alți oficiali ruși afirmaseră contrariul. El a făcut acest anunț în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate, conform Sky News.

Ucraina este în continuare dezvantajată

Într-o analiză pentru „Adevărul”, expertul în securitate Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH Zurich, consideră că planul de pace este unul maximalist din perspectivă americană, iar nici Ucraina și nici Federația Rusă nu îl vor accepta integral. Totuși, acest plan ar putea sta la baza începerii unor negocieri mai serioase pe viitor, crede expertul.

„În acest moment planul pare să fie destul de maximalist din perspectiva americană, în care Donald Trump încearcă să obțină sau mai bine zis să extragă resurse și privilegii de pe urma medierii unui astfel de plan de pace. În același timp asta duce la niște dileme atât pentru ruși cât și pentru ucraineni, în special pentru ucraineni. Pentru că ucrainenii trebuie să plătească un preț mult mai mare decât trebuie să plătească rușii”, spune Ghincea.

Ucrainenii sunt cei mai dezavantajați de departe. În același timp, deși în premieră Statele Unite ale Americii se arată dispuse să asigure garanții de securitate Kievului, acestea nu sunt foarte clare și nici convingătoare, mai spune Marius Ghincea.

„Sunt mai multe puncte slabe, iar ucrainenii sunt dezavantajați. Acest lucru este cât se poate de evident. Spre exemplu, planul presupune că ucrainenii trebuie să-și limiteze numărul de soldați la 600.000, ceea ce înseamnă mai puțin decât au acum. La schimb, ei primesc garanții de securitate din partea SUA. Iar aici este vorba despre o garanție bilaterală, separată de NATO, de o garanție dată de americani. Numai că există și aici o problemă. Iar problema cu această garanție ține de credibilitatea acesteia. Nu este foarte clar, nu este foarte sigur dacă garanția americană ar fi foarte credibilă. De ce am crede că dacă acum Statele Unite ale Americii nu sunt dispuse să resurse Ucrainei vor fi dispuse să facă asta în cazul în care Rusia ar ataca iar? Pornind de aici, se poate spune că avem aici într-adevăr o problemă fundamentală de credibilitate în privința acestor garanții de securitate”, adaugă Ghincea.

Un plan favorabil Statelor Unite, dar defavorabil ucrainenilor

El mai identifică și alte lacune și neclarități ale planului. Practic, americanii ar fi marii câștigători, presupunând că planul ar fi acceptat de ucraineni și de ruși chiar în forma aceasta, iar Ucraina ar fi evident marea perdantă.

„Totodată, aș spune că mai sunt niște probleme legate de resursele pe care americanii le cer practic la schimb. Pentru că practic transformă Statele Unite într-un actor extractiv care beneficiază direct de pe urma reconstruirii Ucrainei, fără să contribuie foarte mult. Cu excepția acestei promisiuni, a acestei garanții, că în caz de conflict vor veni să apere Ucraina. Dar, așa cum spuneam, și această garanție suferă de probleme de credibilitate. În același timp, planul de pace include prevederea cum că Federația Rusă ar beneficia de anumite resurse energetice ale Ucrainei. Și aici e vorba în special de centrala nucleară de la Zaporizhzhia. Aici, rușii ar beneficia de 50% din producție. Acest lucru ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește securitatea energetică a Ucrainei”, explică Ghincea.

Pe de altă parte, deși per ansamblu Federația Rusă este avantajată de acest plan de pace, există și puncte cu care Moscova nu poate fi de acord.

„Referința la folosirea rezervelor înghețate rusești din băncile occidentale, fie pentru a reconstrui Ucraina, fie pentru a investi spre beneficiul Statelor Unite e un alt punct slab al acestui plan de pace. Eu nu cred că Federația Rusă va accepta vreodată, ca legal, să fie folosite resursele lor pentru reconstrucția Ucrainei. Și nu ar avea cum să accepte nici ca banii lor să fie folosiți de America și să aducă profit Statelor Unite. Conckuzionând, este evident că acest plan echivalează cu o serie de poziții maximaliste pe care nici ucrainenii, dar nici rușii nu cred că le vor accepta”, mai spune Ghincea.

Referitor la problema garanțiilor, acestea nu doar sunt clare pentru ucraineni, dar vor fi cu siguranță respinse de Federația Rusă, consideră Marius Ghincea.

Garanțiile pentru Ucraina apar în premieră, dar nu sunt clare

„Faptul că americanii vor avea niște avioane de luptă undeva în Polonia, adică pe teritoriul NATO, nu cred că reprezintă o mare garanție pentru Ucraina. Ceea ce i-ar opri cu adevărat pe ruși ar fi să existe trupe americane, să fie zeci de mii de militari americani staționați în Ucraina. Așa că problemele de credibilitate sunt structurale, pentru că nu poți să ai încredere 100% în Trump, mai ales că își schimbă pozițiile de pe o zi pe alta. Cum spuneam, singurul mod credibil ar fi ca americanii să trimită câteva zeci de mii de soldați pe teritoriul ucrainean. Iar aceștia să fie la linia frontului. Și dacă rușii atacă, asta să implice și faptul că soldații americani intră și sunt dispuși să moară în luptă. Dar nici americanii nu sunt dispuși să lupte cu rușii, așa cum nici un alt președinte american, nici măcar Joe Biden, nu era de acord ca Statele Unite ale Americii să intre în război cu Federația Rusă. Și plus că rușii n-ar accepta o garanție americană similară cu NATO”, punctează Ghincea.

Pentru ca planul de pace să devină mai realist și să poată sta la baza viitoarelor negocieri serioase de pace, va fi nevoie ca ambele părți, atât Rusia cât și Ucraina să facă unele concesii.

„Eu cred că acest plan este maximalist în mod intenționat pentru a crea spațiul de manevră, de negociere, pentru compromis. Nu cred că ucrainemii vor accepta pozițiile economice ale americanilor, cum niciun rușii nu vor accepta. Totodată, ucrainenii vor vrea ceva mai mult decât o promisiune pe hârtie că vor veni americanii să-i apere. Vor vrea ceva care să facă credibilă această promisiune. Rușii, în schimb, vor vrea ca ucrainenii să nu aibă nicio garanție de securitate și să aibă o reducere semnificativ mai mare a numărului din soldați”, mai arată Ghincea.

Ce concesii ar putea să-și facă ucrainenii și rușii

Marius Ghincea explică unde crede că cele două combatante ar fi dispuse să mai lase din pretenții și să negocieze.

Pe de altă parte, cred că atunci când se vor face concesii, ucrainenii ar fi dispuși să renunțe la teritoriul pe care oricum l-au pierdut. Cred că ar fi dispuși să accepte faptul că trebuie să existe niște limitări ale capabilităților militare, dar numai dacă vor primi la schimb garanții de securitate credibile, care să-i includă și pe europeni”, este opinia lui Marius Ghincea.

Rușii, pe de altă parte, ar putea să accepte la rândul lor anumite concesii. Nu ar fi însă vorba de concesii foarte mari, dar suficiente încât să-și oblige adversarul aflat într-o situație delicată să considere că poate încheia un armistițiu.

„Rușii ar putea eventual să accepte o înghețare a liniei frontului la ceea ce este acum sau va fi în acel moment, să nu mai ceară schimbarea de regim în Ucraina, să nu mai solicite o limitare a forțelor militare ucrainene. Și cred că Federația Rusă ar fi dispusă și să chiar accepte chiar intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și legarea ei de SUA, dar fără existența unor garanții de securitate foarte solide. Altfel spus, rușii nu s-ar opune intrării Ucrainei în Uniunea Europeană, dar cu siguranță vor spune nu intrării Ucrainei în NATO. În această privință putem fi cât se poate de siguri că Federația Rusă nu va accepta niciodată acest lucru sub nicio formă, iar intrarea Ucrainei în NATO este de neconceput la Moscova”, susține Marius Ghincea.

În ce privește momentul când aceste negocieri ruso-ucrainene vor deveni cu adevărat serioase și vor intra pe ultima sută de metri, Marius Ghincea consideră că totul depinde și de situația de pe teren.

Dacă recent președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că negocierile ar putea deveni serioase în luna februarie a anului 2026, când s-ar putea face pași serioși, Marius Ghincea este ceva mai rezervat. Cel mai probabil, spune el, Ucraina și Rusia vor începe să negocieze serios din primăvara anului 2026 și vor dura în funcție și de ceea ce se va întâmpla în teatrul de luptă.