Ce ar însemna pentru România un colaps militar al Ucrainei: avertisment sumbru al experților
0Prăbușirea frontului ucrainean și un eventual acord de pace care ar legitima agresiunea Rusiei ar transforma România într-un stat de graniță directă cu Federația Rusă, cu efecte majore asupra securității naționale, economiei și stabilității regionale, au avertizat analiștii de politică externă George Scutaru și Cristian Diaconescu.
Potrivit experților, spre deosebire de Polonia sau statele baltice, România ar fi prima țară care ar resimți direct consecințele unui eventual colaps militar al Ucrainei, inclusiv prin extinderea influenței ruse la Marea Neagră și asupra Republicii Moldova.
George Scutaru, fost consilier prezidențial, a atras atenția, într-o intervenție la Antena 3 CNN, asupra posibilității ca negocierile de pace să fie obținute prin presiuni sporite asupra Ucrainei, nu asupra Rusiei.
„Dintre cele două părți, gradul de dependență este mai mare al Ucrainei de Statele Unite și de suportul acordat indirect. Riscul este ca partea americană să fie sedusă de propuneri economice foarte atractive din partea Federației Ruse”, a explicat Scutaru.
El a subliniat că un colaps militar al Ucrainei ar putea duce la extinderea influenței ruse pe litoralul Mării Negre și chiar la ocuparea Republicii Moldova, dacă Rusia ar depăși Odesa. „Nu statele baltice sau Polonia ar fi cele mai afectate, ci România, fiindcă ne-am trezi cu rușii pe graniță directă și, cel mai probabil, și pe Prut”, a avertizat Scutaru.
Necesitatea unei poziții ferme a Europei
Analistul a insistat asupra rolului esențial pe care europenii trebuie să-l joace la masa negocierilor. „Este important ce vor face europenii în continuare, mai ales la întâlnirea de săptămâna viitoare de la Paris a membrilor Coaliției de voință. Trebuie să fie fermi și concreți în sprijinul pentru Ucraina. România trebuie să iasă din rolul decorativ și să pună pe masă măsuri concrete de sprijin”, a declarat Scutaru.
El a subliniat importanța strategică a României în regiunea Mării Negre, inclusiv în monitorizarea unui acord de pace, alături de rolul Turciei, care deține controlul asupra strâmtorilor. „Trebuie să avem mai mult aplomb și să ne gândim ce va spune România atunci când va veni rândul nostru în cadrul Coaliției de voință”, a explicat Scutaru.
Impact economic și militar
Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, a avertizat că legitimarea agresiunii Federației Ruse printr-un acord de pace ar transmite un semnal extrem de periculos privind vulnerabilitatea NATO și a Uniunii Europene în apărarea propriilor valori.
Potrivit acestuia, în scenariul unui astfel de acord, Marea Neagră ar putea intra sub influența Moscovei, cu efecte majore asupra securității energetice, transporturilor și utilizării porturilor. Pentru România, consecințele ar fi directe: creșterea exponențială a cheltuielilor militare, efecte negative asupra investițiilor străine și riscuri majore pentru economia națională.
„Trebuie să ne pregătim foarte serios, pentru că statul român ar avea nevoie de capacitate militară sporită și măsuri concrete de contracarare. În al doilea rând, investițiile străine s-ar gândi de două ori înainte să rămână într-o țară aflată la câțiva kilometri de un stat agresor”, a explicat Diaconescu.
Absența României de la negocieri
Ambii analiști au criticat absența României de la masa negocierilor internaționale și au subliniat că Bucureștiul trebuie să fie prezent nu doar formal, ci cu propuneri concrete. „Nu trebuie să fim doar o prezență decorativă. Trebuie să avem un pachet concret de contribuție la securitatea și reconstrucția Ucrainei”, a afirmat Scutaru.
Diaconescu a remarcat că România trebuie să fie integrată în proiectul de securitate european și transatlantic, pentru a nu rămâne marginalizată. „Trebuie să fim coerenți și parte activă a procesului, nu doar să ne uităm de la distanță la ce se întâmplă pe frontul ucrainean”, a explicat el.
Contextul militar și diplomatic
În paralel, în timpul negocierilor de pace de la Mar-a-Lago, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat Ucraina de lansarea unui atac masiv cu aproape 100 de drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin, susținând că toate vehiculele aeriene fără pilot au fost distruse. Lavrov a avertizat că „astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns” și a precizat că țintele și momentul contraatacurilor ruse au fost deja stabilite.