De ce a declarat CCR neconstituțională legea privind plata pensiilor private. Excepția care „încalcă principiul egalității în drepturi”

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis marţi, 25 noiembrie, asupra sesizărilor făcute de AUR şi ÎCCJ în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea legii privind plata pensiilor private. La termenele anterioare, decizia a fost amânată, însă acum judecătorii constituționali au admis sesizările. 

UPDATE 15.00 Cum explică CCR decizia

Într-un comunicat de presă, transmis ulterior, CCR arată că „nu este nesocotit principiul neretroactivității”, pentru că „nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei”. Totuși, excepția care le permite pacienților oncologici să retragă toți banii într-o singură tranșă „încalcă principiul egalității în drepturi”, instituind o discriminare „care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”. 

„Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că prevederile art.55 alin.(2) din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstituționale”, a transmis CCR într-un comunicat de presă.

„Încalcă principiul egalității în drepturi”

„Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii.

În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”, a mai transmis CCR.

Argumentele CCR

- Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată. Reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani. O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic.

- Modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

- Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.

- În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție.

UPDATE 14.00 CCR a admis neconstituționalitatea Legii privind plata pensiilor private

CCR a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii privind plata pensiilor private. 

Potrivit legii, beneficiarii pensilor private pot încasa maximum 30% din banii acumulați la pilonul II într-o singură tranșă, iar restul în plăți lunare timp de opt ani. O excepție majoră vizează pacienții oncologici, care pot retrage integral banii. 

Judecătorii CCR ar fi decis că sunt neconstituționale chiar prevederile care includ excepții pentru pacienții cu afecțiuni oncologice. Decizia ar fi fost luată cu majoritate de voturi. 

Mai exact, judecătorii au vizat prevederile din articolul 55, alineatul 2, care permite retragerea sumei integrale de către pacienții oncologici:

„Art. 55. – Posibilitatea obținerii unui avans din pensie

(1) Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.

(2) Prin excepție de la alin. (1), bolnavul cu afecțiuni oncologice în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările şi completările ulterioare, poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică”, arată forma proiectului adoptat de Parlament.

***

La termenele anterioare, decizia a fost amânată.

În 12 noiembrie, pe ordinea de zi a şedinţei CCR s-au aflat, între altele, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind plata pensiilor private, obiecţie formulată de senatori aparţinând grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind plata pensiilor private formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aceste dosare au fost însă amânate pentru 25 noiembrie.

CCR amânase dezbaterea acestor sesizări şi în 5 noiembrie, când a stabilit termen pentru 12 noiembrie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat CCR referitor la Legea privind plata pensiilor private, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

ICCJ a arătat că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar şi în ceea ce priveşte pensiile facultative (Pilonul III), ”reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituţionale”.

 Magistraţii au susţinut că, ”în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este de acord nici cu soluţia ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii. 

„Totodată, soluţia legislativă potrivit căreia fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, urmând a se înfiinţa entităţi distincte, respectiv fonduri de plată a pensiilor private, cărora li se vor transfera fondurile acumulate şi care urmează a efectua plăţile către membrii fondului de pensie este una disproporţionată, care implică multiplicarea riscurilor determinate de posibila insolvenţă fie a fondului de pensii private, fie a fondului de plată a pensiilor private, precum şi a costurilor, având în vedere că fiecare dintre aceste entităţi va percepe propriile comisioane, în scopul acoperirii cheltuielilor şi realizării de profit”, a transmis Înalta Curte. 

Magistraţii ICCJ au argumentat că participanţii la fondurile de pensii şi-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale. 

„Modificarea intempestivă a acestor garanţii, fără o perioadă de tranziţie rezonabilă şi fără consultarea publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetăţenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Or, Legea adoptată, prin caracterul imprevizibil al soluţiilor normative şi retroactiv în efecte, contravine principiului securităţii juridice şi afectează încrederea legitimă a cetăţenilor în ordinea juridică”, a afirmat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

ICCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite. 

„Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active”, au transmis magistraţii.

Ei au susţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beleyer contra Italiei, 2000; Kopecky contra Slovaciei, 2004), orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. 

Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale. 

La rândul său, AUR a sesizat CCR în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, considerând că ”prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III!”.

În opinia reprezentanţilor AUR, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi, dar principalul câştigător este statul român care ”a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe”.

AUR consideră că sistemul de pensii a funcţionat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-şi asigura o pensionare liniştită.

„Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât şi o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani şi o pedepsire a celor care au muncit cinstit şi au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranţă, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani şi generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ţi primi drepturile pentru care ai contribuit o viaţă. Practic, Guvernul îţi transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”, a argumentat AUR.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. S-au înregistrat 178 de voturi ”pentru”, 64 de voturi împotrivă şi 22 abţineri.

La vot, POT s-a abţinut să voteze proiectul de lege, iar parlamentarii AUR au votat împotrivă. 

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru autorizarea, organizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată a pensiilor private, avizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul instituţiilor de credit pentru desfăşurarea activităţii de depozitare şi de custodie a activelor fondurilor de plată a pensiilor private, respectiv avizarea auditorilor financiari, pentru activitatea desfăşurată în calitate de auditor al furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată pensiilor private, precum şi avizarea/autorizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul agenţilor de marketing.

Articolul 55 prevede că membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plăţii pensiilor lunare.

Bolnavul cu afecţiuni oncologice, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările şi completările ulterioare, poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică. 

Opţiunea este prevăzută în contractul de plată.

Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deţinut de către membru.

Pensia privată se plăteşte de către furnizor din activele fondului de plată, lunar, către membru, beneficiar, supravieţuitor sau către reprezentantul legal al acestuia, prin serviciu poştal sau bancar, conform dispoziţiilor stabilite prin contractul de plată.

Cheltuielile cu plata pensiei private pe teritoriul României, se suportă de către membru/beneficiar/ supravieţuitor.

Furnizorul calculează, reţine, plăteşte şi declară lunar obligaţiile fiscale aplicabile, conform prevederilor Codului fiscal, plata acestora realizându se din sumele lunare cuvenite membrilor, beneficiarilor, supravieţuitorilor sau reprezentantului legal, după caz.

În cazul schimbării domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, membrul, beneficiarul, supravieţuitorul sau reprezentantul legal, după caz, păstrează dreptul la pensia privată conform contractului de plată încheiat cu un furnizor din România şi aceasta se poate plăti în acea ţară, în moneda tării respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

Cheltuielile generate de transferul în străinătate al sumelor prevăzute la alin. (1), inclusiv comisioanele de schimb valutar si cele bancare, se suportă de către membru/beneficiar/supravieţuitor.

De asemenea, proiectul prevede reguli privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, prin stabilirea criteriilor de autorizare avizare a entităţilor care alcătuiesc acest sistem, a principiilor prudenţiale şi cerinţelor de funcţionare aplicabile 2 acestor entităţi, astfel încât plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plata a pensiilor private.

Astfel, aceste fonduri de plată vor fi administrate de către societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizaţi de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Totodată, prin prezentul proiect se stabileşte suma minima necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată.

Conform proiectului, fondurile de plată a pensiilor private sunt de două tipuri: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată, care vor funcţiona pe bază de conturi individuale şi vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, precum şi fonduri de plată a pensiilor viagere, fonduri care vor oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viaţă a membrului sau supravieţuitorului acestuia, în cazul pensiei viagere cu componentă de supravieţuitor.