Cazul polițistului sindicalist Vitalie Josanu, destituit pentru „opinii politice”. De ce a fost numit „Calul Troian din MAI”

Destituit în 2025 din Poliție, fostul comisar-șef Vitalie Josanu, lider al Sindicatului „Diamantul”, se judecă în mai multe dosare cu structuri ale MAI. Cazul său, pornit de la acuzația că ar fi exprimat opinii politice în public, stârnește controverse.

La un an de la destituirea din Poliție a comisarului-șef Vitalie Josanu, lider al Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, cazul fostului polițist continuă în instanță.

Vitalie Josanu, fost polițist la IPJ Neamț, destituit după o cercetare disciplinară în care i s-a reproșat încălcarea interdicției polițiștilor de a exprima opinii politice în public, se judecă cu Inspectoratul General al Poliției Române, IPJ Neamț și Direcția Generală de Protecție Internă, în mai multe dosare de contencios administrativ aflate pe rolul Tribunalului Iași și al Curții de Apel Iași.

În martie 2025, liderul Sindicatului „Diamantul” a fost destituit din Poliție, aceeași sancțiune fiind aplicată și agentului-șef principal Ioan Cănărău, liderul Sindicatului „Europol” Neamț al Agenților de Poliție. Vitalie Josanu a protestat atunci în fața sediului IPJ Neamț, fiind susținut de unii dintre colegii săi.

A susținut că a fost dat afară pe nedrept din Poliție

Cei doi au susținut atunci că au fost cercetați pentru activitățile pe care le-au avut ca sindicaliști și că nu au încălcat legea.

„Mi-a fost prezentată decizia inspectorului-șef al IPJ Neamț de destituire din Poliție, urmare a unei cercetări disciplinare și hărțuiri ce au durat mai mult de jumătate de an. Abaterile ce-mi sunt imputate nu vizează fapte penale, contravenționale, îmi plătesc taxele la timp, nu sunt corupt, nu se reține nicio abatere profesională, dimpotrivă, chiar cei care m-au cercetat au fost nevoiți să consemneze că am fost apreciat în fiecare an cu calificative de foarte bine și chiar recompensat pentru excelență în muncă. Am fost cercetat și sancționat în calitate de președinte național al Sindicatului Polițiștilor din România «Diamantul», pentru activitățile sindicale, în exercitarea atribuțiilor specifice de lider de sindicat”, afirma atunci Vitalie Josanu, potrivit Agerpres.

El a acuzat, de asemenea, faptul că ancheta internă a urmat acțiunilor în instanță pe care sindicatul pe care îl conducea le-a demarat pentru a obliga Poliția Română să desecretizeze Regulamentele de Organizare și Funcționare, precum și unor reclamații cu privire la infracțiuni de serviciu care ar fi fost comise de șefi din Poliția Română.

Opinii politice exprimate în public

Potrivit raportului de cercetare prealabilă care a stat la baza destituirii sale, procedura disciplinară a fost declanșată în urma unei note-raport emise de Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția Control Intern, la 21 august 2024. În document se arată că, în urma verificărilor, comisarul-șef Vitalie Josanu ar fi încălcat prevederile Statutului polițistului care interzic exprimarea de opinii politice în public.

„Domnul comisar-șef de poliție Josanu Vitalie (...) a exprimat opinii politice în public, prin redactarea și publicarea, în data de 24.03.2024 și în data de 14.04.2024, pe site-ul Sindicatului Polițiștilor din România Diamantul – www.sprd.ro, a două articole intitulate «CE-MI DAI CA SĂ TE VOTEZ? ÎNDRUMAR ELECTORAL PENTRU POLIȚIȘTI ȘI MILITARI: ETAPA EURO (Partea I)», «CE-MI DAI CA SĂ TE VOTEZ? ÎNDRUMAR ELECTORAL PENTRU POLIȚIȘTI ȘI MILITARI: ETAPA EURO (Partea II)» și în cadrul intervenției pe care a avut-o în data de 02.04.2024 la emisiunea Radar TV a postului de televiziune Roman TV, intitulată «Dezastrul din MAI nu poate fi salvat cu majorarea salariului de grad»”, arată documentele de anchetă desecretizate, prezentate de sindicat.

Aceste materiale au fost considerate de structura de control intern drept exprimări de opinii politice în public.

Acuzat că ar fi „calul troian din MAI”

Într-un articol recent, în care Vitalie Josanu este numit „Calul troian din MAI”, publicația online Știri pe Surse arată că destituirea sa din Poliție a fost motivată de încălcarea Statutului polițistului, prin exprimarea de opinii politice în public. De asemenea, sindicalistul este acuzat că ar folosi Sindicatul „Diamantul” ca platformă personală, pentru vizibilitate și atacuri la adresa MAI, Poliției Române și IPJ Neamț.

„Instituțiile sunt prezentate de către Vitalie Josanu drept profund corupte, ilegitime și ostile propriilor angajați, iar discursul său nu mai este de mult unul sindical. Este un discurs de demolare instituțională, repetitiv și radical, cu o direcție limpede: decredibilizarea statului român”, notează Știri pe Surse.

De asemenea, publicația susține că mesajele publicate de Vitalie Josanu s-ar suprapune peste narative pro-ruse, anti-NATO, anti-UE și împotriva statului român. Sursele citate de platforma online susțin că polițistul destituit ar fi încasat ilegal sporuri, ar fi făcut deconturi ilegale, ar fi desfășurat activități incompatibile cu statutul de polițist, ca administrator și instructor la un club de dans, și ar fi divulgat informații secrete.

„Vitalie arată cu degetul spre școlile de poliție taman să descurajeze tinerii în a le urma, dar nu afirmă că, în prezent, condițiile de acolo sunt mult mai bune comparativ cu ce era acum 15-20 de ani, vremuri când erau și 10 candidați pe un loc. Curios din fire, acesta bate la porți înalte să întrebe câți «soldați» are țara și ce drepturi salariale le sunt cuvenite, poate, poate, mai adună niscaiva date despre alte structuri de siguranță națională, desigur, în numele sindicatului”, notează Știri pe Surse, într-un portret făcut liderului de sindicat pe baza unor informații preluate de la surse din mediul sindical și polițienesc.

Potrivit sursei citate, Vitalie Josanu nu ar urmări doar apărarea intereselor polițiștilor, ci ar folosi activitatea sindicală pentru a-și construi o imagine publică de „luptător anti-sistem”, pe care ar putea să o transforme ulterior într-o carieră politică.

„Atacurile constante la adresa instituțiilor statului nu sunt accidente de limbaj, ci etape deliberate într-o strategie de victimizare și mobilizare, tipică pentru cei care urmăresc lansarea politică pe fondul neîncrederii și furiei publice. Cazul liderului de sindicat Josanu Vitalie depășește cu mult sfera unei dispute profesionale. Avem de-a face cu un cumul de beneficii ilegale, incompatibilități profesionale, anchete penale, conexiuni discutabile și ambiții politice, toate susținute de un discurs sindical care slăbește încrederea în statul român”, mai arată publicația.

Drept la replică

Sindicatul polițiștilor Diamantul și Vitalie Josanu a emis un drept la replică, pe care îl redăm integral:

Articolul semnat de Daniel Guță are o structură duală: o primă parte care prezintă relativ echilibrat cazul — cu citarea declarațiilor dlui Josanu şi a motivului oficial al destituirii (exprimarea de opinii politice) — şi o a doua parte care preia, fără verificare independentă şi fără drept la replică documentat, totalitatea acuzățiilor din articolul-matrice al publicației Știri pe Surse, publicat în aceeaşi zi la ora 15:45 — cu trei ore înainte de materialul Adevărul.

Prin această a doua parte, Adevărul transferă credibilitatea editorială a unui cotidian național cu tradiție unor acuzății provenite exclusiv din surse anonime ale altei publicații.

Efectul practic: acuzațiile de spionaj, calomniere a statului, divulgare de informații clasificate şi beneficii ilegale — lansate inițial sub identitate de autor „Radu Pop, Colaborator” — capătă autoritatea semnăturii unui redactor identificabil şi a brandului editorial Adevărul.

Mecanismul este cel al amplificării credibilizării: sursa anonimă → publicație online → cotidian național.

Acuzația 1. Preluarea titlului „Calul troian din MAI” fără rezervă editorială „Acuzat că ar fi „calul troian din MAI”” — intertitlu; „íntr-un articol recent, în care Vitalie Josanu este numit „Calul troian din MAI””.

Răspuns: Adevărul.ro foloseşte drept intertitlu al propriului material o calificare cu puternice conotații de trădare instituțională, preluată din sursa anonimă, fără nicio rezervă editorială, fără ghilimele de distanțare şi fără precizarea că este o calificare exterioară nedovedită. În contextul intertitlului, „calul troian” devine o caracterizare asumată de redacție, nu doar citată. Atribuirea publică a calității de agent infiltrat într-o instituție de ordine publică — fără nicio probă şi fără hotărâre judecătorească — constituie o atingere gravă adusă onoarei şi reputației, protejată de art. 72 Cod Civil şi art. 8 CEDO.

Acuzația 2. Discurs de „demolare instituțională” / „decredibilizarea statului român”

„Instituțiile sunt prezentate de către Vitalie Josanu drept profund corupte, ilegitime şi ostile propriilor angajați, iar discursul său nu mai este de mult unul sindical. Este un discurs de demolare instituțională, repetitiv şi radical, cu o direcție limpede: decredibilizarea statului român.”

Răspuns: Adevărul.ro citează şi reproduce această calificare fără a o supune vreunei verificări şi fără a solicita punctul de vedere al persoanei vizate. Semnalarea neregulilor instituționale pe căile prevăzute de Legea nr. 367/2022 a dialogului social şi de art. 9 şi art. 40 din Constituția României nu constituie „demolare instituțională”, ci exercitarea unui drept fundamental garantat.

CEDO a statuat constant că activismul sindical, inclusiv discursul critic față de autorități, este protejat de art. 11 CEDO (Demir şi Baykara c. Turciei; Sindicatul „Păstorul cel Bun” c. României). Calificarea discursului sindical drept „demolare a statului” este o afirmație factuală — nu o opinie protejată — care impune o bază factuală suficientă (Lingens c. Austriei). Aceasta lipseşte complet din articol.

Acuzația 3. Mesajele s-ar suprapune peste narative pro-ruse, anti-NATO, antiUE „De asemenea, publicația susține că mesajele publicate de Vitalie Josanu s-ar suprapune peste narative pro-ruse, anti-NATO, anti-UE şi împotriva statului român.”

Răspuns: Aceasta este cea mai gravă acuzație din articol: asocierea publică a unui cetățean cu rețele de influență ostile NATO, UE şi statului român. Adevărul.ro o preia, o publică şi o legitimează prin brandului editorial propriu — fără a aduce niciun element factual propriu în susținerea ei. O afirmație de această gravitate impune, conform standardelor CEDO, o bază factuală robustă şi proporțională cu impactul său (Bladet Tromsø c. Norvegiei).

Realitatea obiectivă este direct contrară: dl. Josanu este autorul volumului „Impostură şi interes politic în «Istoria Moldovei»” (Ed. Alfa, Iaşi, 2006) — una dintre primele replici academice sistematice din România la propaganda istoriografică pro-rusă. O activitate academică de două decenii de contracarare documentată a narativului pro-rus este obiectiv incompatibilă cu acuzația preluată de Adevărul fără verificare.

Acuzația 4. „Ar fi încasat ilegal sporuri” „Sursele citate de platforma online susțin că polițistul destituit ar fi încasat ilegal sporuri.”

Răspuns: Dreptul la indemnizația pentru titlul de doctor a fost stabilit prin Sentința civilă nr. 185/C/13.02.2018 a Tribunalului Neamț, definitivă prin Decizia nr. 784/2018/07.06.2018 a Curții de Apel Bacău. IPJ Neamț a acordat ulterior sporul prin Dispoziția nr. 697.356/30.01.2023 şi Dispoziția nr. 265.471/10.05.2024. Nicio hotărâre judecătorească nu a constatat vreodată că vreo sumă primită ar fi „ilegală”. Publicarea afirmației contrare, pe baza unor „surse citate de platforma online”, fără indicarea niciunei hotărâri judecătoreşti, încalcă prezumția de nevinovăție garantată de art. 23 alin. (11) din Constituție şi art. 6 par. 2 CEDO.

Acuzația 5. „Ar fi făcut deconturi ilegale”

„[...] ar fi făcut deconturi ilegale.”

Răspuns: Dosarul penal vizat, privind o pretinsă infracțiune de fals în declarații (art. 326 Cod penal), nu a produs o condamnare definitivă. Mai mult, premisa juridică pe care se întemeiază întreaga acuzație a fost infirmată de Decizia ÎCCJ nr. 406/17.11.2025 (dezlegare chestiune de drept, obligatorie pentru toate instanțele) şi de Decizia CA Bacău din 02.04.2026, dosar nr. 448/103/2025 (casare cu trimitere spre rejudecare). Adevărul.ro preia calificarea „ilegal” din sursa anonimă fără a menționa aceste hotărâri judecătoreşti definitive care infirmă premisa acuzației.

Acuzația 6. „Ar fi desfăşurat activități incompatibile — administrator şi instructor la un club de dans” „[...] ar fi desfăşurat activități incompatibile cu statutul de polițist, ca administrator şi instructor la un club de dans.”

Răspuns: Termenul „administrator” induce deliberat în opinia publică reprezentarea unui gestionar de afacere lucrativă, ceea ce contravine fundamental statutului juridic al unui ONG nonprofit. Delatorii aveau la dispoziție nu doar declarațiile de avere, ci și declarațiile de interese — acte publice, accesibile oricui. Consultarea lor ar fi revelat că dl. Josanu a declarat constant calitatea de Președinte al Clubului până în 2020, an în care, din cauza pandemiei, activitățile au încetat de facto.

La acel moment s-a retras din conducere, rămânând simplu membru, asociația intrând în conservare.

Răspuns 5.2 — Activitate compatibilă cu art. 48 din Legea nr. 360/2002:

Art. 48 din Legea nr. 360/2002 prevede explicit că polițiștii se pot asocia și pot constitui asociații cu caracter sportiv-recreativ. Clubul de Dans Sportiv se încadrează neechivoc în această categorie. Structurile MAI, vigilente față de integritatea polițiștilor și cu acces deplin la declarații, nu au considerat niciodată activitatea incompatibilă — pentru că ea nu era.

Răspuns 5.3 — Cifra de 60 lei/ședință, descalificantă pentru sursa care a furnizat-o:

Cotizațiile — de cel puțin patru ori sub valoarea de 60 lei/ședință — au fost fixate în funcție de nevoile reale ale asociației: chirie sală, echipamente, costuri logistice, susținere sportivi pentru achiziția și confecționarea ținutelor de competiție. În fiecare an au fost depuse la ANAF bilanțurile contabile, inclusiv pentru anii cu proiecte — informații accesibile organelor fiscale și structurilor MAI. Nu există nicio decizie a Agenției Naționale de Integritate, nicio hotărâre judecătorească și niciun act administrativ care să constate vreo omisiune din declarația de avere.

Răspuns 5.4 — Realitatea activității Clubului:

Clubul a ființat din 2001 — primul de dans sportiv din orașul Târgu Neamț — pe când dl. Josanu era muzeograf, anterior devenirii sale polițist. În 2017 a organizat competiția regională „Cupa Cetății Neamțului” sub egida Federației Române de Dans Sportiv, cu un buget total de 40.000 lei + contribuții proprii ale Asociației. Animarea acestui subiect la șase ani după înghețarea efectivă a activității nu reprezintă vigilență jurnalistică asupra unei probleme de actualitate.

Alte activitati relevante de voluntariat ale domnului Vitalie Josanu, care arata o constanta a implicarii in beneficiul societatii:

În 1997–1999 a fost membru fondator al Clubului Studenților Basarabeni din cadrul Ligii Studenților Iași, implicându-se în susținerea studenților basarabeni și în acțiuni de trezire a conștiinței naționale, colectând și transportând dincolo de Prut donații de carte și manuale școlare. În 1998, la 80 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara, Clubul a ridicat o cruce și o placă comemorativă în memoria basarabenilor refugiați în 1940 — monument care se găsește și astăzi pe str. Carol I, lângă Casa Berthelot, din mun. Iași.

În 1999 a devenit membru al Asociațiunii ASTRA — Despărțământul „Mihail Kogălniceanu" Iași, înființând și Clubul „Aquilla" al studenților basarabeni, implicându-se activ în proiectele de apropiere a românilor de peste hotare și colaborând la publicația Limba Română cu contribuții proprii, printre care un articol intitulat Moldovenism versus românism, sau de ce se vrea întoarcerea la vremurile lui Roller — o primă reacție publică la propaganda moldovenistă de peste Prut.

În 2006, împreună cu părinții sai, a organizat o colectă publică în satul de baștină și a reușit primul ajutor umanitar din Basarabia în România, destinat sinistraților din comuna Asău, județul Bacău.

În 2015 a mijlocit și facilitat voluntar proiectul de înfrățire dintre orașul Târgu Neamț și orașul Hotin, regiunea Cernăuți, Ucraina — un gest de solidaritate românească dincolo de granițe, cu semnificație istorică evidentă.

În 2016 și ulterior a făcut parte din grupul de inițiativă și a mijlocit înfrățirea satului Chetrosu, raionul Drochia, cu comuna Rebrișoara, județul Bistrița-Năsăud — legătură vie între două comunități românești despărțite de o frontieră artificială.

Începând cu 2012, s-a implicat și a sprijinit construirea și dotarea unei biserici închinate Patriarhiei Române în satul Chetrosu, raionul Drochia, unde familia sa deține calitatea recunoscută de ctitori — cu demersuri fundamentale la elaborarea a trei proiecte de finanțare din bugetul Departamentului Românilor de Pretutindeni, pentru construcția bisericii, pictura interioară (pictori din România) și dotarea cu iconostas și strane din lemn, sculptate de un meșter din zona Neamțului.

În 2018 a organizat o acțiune civică de recuperare a patrimoniului militar, provocând autoritățile la o operațiune de curățare în teren a cazematelor din cel de-al Doilea Război Mondial — activitate reflectată pe larg de presă, la care s-au alăturat voluntari, inclusiv Grupul Mușatinii de la Colegiul Național „Roman Vodă" din municipiul Roman, reușind curățarea a două obiective în două zile diferite.

De asemenea, și în prezent se implică voluntar în sprijinirea Asociației de întrajutorare ”Oameni pentru Oameni” - Târgu Neamț.

Acuzația 7. „Ar fi divulgat informații secrete”

„[...] ar fi divulgat informații secrete.”

Răspuns: Singura referință la care ne-am putea gândi ar fi Ordonanța de CLASARE a Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț în dosarul nr. 52/118/P/2025, în care cercetarea penală nu l-a vizat niciodată pe Josanu Vitalie în calitate de persoană fizică cercetată pentru divulgare de informații clasificate. Nu există la data publicării articolului niciun dosar penal, niciun ordin de percheziție şi nicio hotărâre disciplinară cu acest obiect. Preluarea şi republicarea acuzației de divulgare de informații clasificate — fără nicio probă şi fără rezervă editorială — constituie o afirmație factuală gravă care necesită, conform standardelor CEDO, o bază factuală suficientă şi prealabilă publicării.

Acuzația 8. Insinuarea de colectare de date despre structuri de siguranță națională

„Curios din fire, acesta bate la porți înalte să întrebe câți «soldați» are țara şi ce drepturi salariale le sunt cuvenite, poate, poate, mai adună niscaiva date despre alte structuri de siguranță națională, desigur, în numele sindicatului.”

Răspuns: Adevărul.ro reproduce integral această insinuare de colectare ilegală de date privind apărarea națională — una dintre cele mai grave acuzații posibile la adresa unui cetățean — fără niciun element factual propriu, fără indicarea vreunui act oficial şi fără nicio rezervă editorială. Insinuarea implicită de colectare ilegală de date privind apărarea națională este extrem de gravă și complet nedovedită.

Realitatea este banală juridic: dreptul de petiționare al unui sindicat, garantat de art. 51 din Constituția României și de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, include dreptul de a solicita date oficiale pentru fundamentarea analizelor și pozițiilor sindicale. Fiind un sindicat din zona ordine și siguranță publică, este absolut firesc să se documenteze anume în acest sector. A transforma exercitarea dreptului de petiționare în sugestie de spionaj, fără a prezenta niciun element factual, este o calomnie de o gravitate excepțională.

Acuzația 9. Sindicatul ca platformă pentru carieră politică / „strategie de victimizare”

„Potrivit sursei citate, Vitalie Josanu nu ar urmări doar apărarea intereselor polițiştilor, ci ar folosi activitatea sindicală pentru a-şi construi o imagine publică de „luptător anti-sistem”, pe care ar putea să o transforme ulterior íntr-o carieră politică […] Atacurile constante la adresa instituțiilor statului nu sunt accidente de limbaj, ci etape deliberate într-o strategie de victimizare şi mobilizare.”

Răspuns: Adevărul.ro publică această afirmație factuală — atribuirea unei agende politice secrete şi a unei „strategii deliberate” — preluată din sursa anonimă, fără a fi contactată persoana vizată. CEDO distinge constant între judecăți de valoare protejate de art. 10 şi afirmații factuale, care trebuie să aibă o bază factuală suficientă (Lingens c. Austriei).

Afirmarea existenței unei „strategii deliberate” şi a unor „ambii politice” este o afirmație factuală — nu o opinie protejată. Imputarea publică a unei intenții politice secrete, fără niciun suport factual, nu este protejată ca opinie jurnalistică. Cel mai revelator element: articolul Adevărul nu conține nicio întrebare adresată dlui Josanu sau SPRD „Diamantul” înaintea publicării.

Acuzația 10. „Cumul de beneficii ilegale, incompatibilități, anchete penale, conexiuni discutabile”

„Avem de-a face cu un cumul de beneficii ilegale, incompatibilități profesionale, anchete penale, conexiuni discutabile şi ambiții politice, toate susținute de un discurs sindical care slăbeşte încrederea în statul român.” — citat reprodus în articolul Adevărul fără rezervă.

Răspuns: Această concluzie sintetică — reprodusă de Adevărul fără a adăuga nicio verificare proprie şi fără nicio rezervă editorială — prezintă drept dovedit exact ceea ce trebuia demonstrat. Niciuna dintre acuzațiile individuale componente nu a fost validată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Republicarea unei concluzii calomnioase provenite din surse anonime ale altei publicații, fără verificare proprie şi fără drept la replică, angajează răspunderea civilă delictuală a Adevărul.ro în solidar cu sursa inițială.